Liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a avut luni o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi precizează că aceasta i-a transmis că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru România va fi aprobat în curând.
'În ceea ce priveşte România, am asigurat-o pe preşedinta Comisiei că USR PLUS rămâne consecvent în apărarea reformelor promise şi decise la nivelul coaliţiei de guvernare şi că sperăm să găsim formula să le ducem mai departe cu aceeaşi coaliţie, dar mai decişi. De asemenea, m-am bucurat să aud că PNRR este în linie dreaptă şi va fi aprobat în curând, pentru că multe dintre reforme sunt finanţate prin acest instrument', a scris Cioloş, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o la la Strasbourg au fost abordate şi teme precum imunizarea populaţiei sau situaţia din Afganistan.
'Am avut astăzi, la Strasbourg, o întâlnire cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care am discutat despre marile teme de pe agenda europeană înainte de discursul despre starea Uniunii: necesitatea ca Uniunea Europeană să facă în continuare eforturi pentru a ajuta şi alte state să imunizeze populaţia împotriva SARS-CoV-2, nevoia de coordonare mai bună a apărării europene având în vedere ce s-a întâmplat în Afganistan şi despre cum cetăţenii din toate statele membre pot să contribuie mai bine la schimbările pe care ni le dorim în UE prin Conferinţa privind Viitorul Europei', a precizat Cioloş.
Comisia Europeană nu aprobă deocamdată planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările sale privind statul de drept, a declarat vineri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, relatează Reuters. Sper că vom reuşi să facem progrese în viitorul apropiat, dar încă nu suntem acolo, a spus comisarul european la o conferinţă de presă după o întâlnire a miniştrilor de finanţe din zona euro desfăşurată în oraşul sloven Brdo.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.
Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News