Ciprul se pregătește să preia președinția UE

Cipru, o mică insulă mediteraniană, divizată într-o parte e greacă şi una turcă, este membră a UE din mai 2004 şi a zonei euro din ianuarie 2008. Ea a fost divizată odată cu invadarea unei treimi din teritoriul său, cea nordică, de către armata turcă în 1974, ca răspuns la o lovitură de stat a naţionaliştilor greci, care vroiau să o alipească Atenei. După aproape 40 de ani, o "linie verde" de demarcaţie, asigurată de ONU, desparte în continuare comunităţile turcă şi greacă. Cu toate că reunificarea insulei a fost una dintre condițiile impuse înaintea aderării la UE, negocieriile în această privință se află într-un punct mort.

Numai Turcia recunoaşte Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), proclamată în partea ocupată. Ankara a anunţat deja că refuză orice contact cu preşedinţia UE atât timp cât va fi exercitată de Cipru, evocând chiar un "plan B" după 1 iulie, în faţa blocării negocierilor. Cu toate acestea, preşedintele Ciprului, Demetris Christofias, a anunțat că nu intenţionează să utilizeze preşedinţia UE pentru a pune pe masă problema împărţirii insulei sau să o utilizeze ca armă împotriva Turciei.

"Există un pericol ca problema împărţirii Ciprului sau aplicarea unui plan B turc să destabilizeze preşedinţia (UE), însă Ciprul vrea să arate că este un membru eficient al Uniunii", subliniază Hubert Faustmann, profesor de istorie şi ştiinţe politice de la Universitatea Nicosia. "Ciprioţii-greci vor să îşi schimbe imaginea şi să se dovedească buni europeni. Ei vor să joace un rol de arbitru imparţial, iar ca ţară mică nu au prea multe interese proprii de apărat în marile dezbateri europene", a mai adăugat acesta.

Declarațiile sunt făcute în contextul în care autorităţile cipriote tocmai au solicitat Bruxelles-ului un ajutor financiar pentru băncile lor, devenind a cincea ţară care face acest lucru. În anul 2012, Guvernul lui Christofias a obţinut un împrumut de la Rusia, în valoare de 2,5 miliarde de euro, iar presa evocă un al doilea împrumut, pentru anul 2013.