Circulația Oceanului Atlantic se va opri complet, iar temperaturile vor scădea brusc. Risc uriaș pentru întreaga planetă. ”Posibil în câțiva ani”

Superfurtuni, schimbări climatice bruște și un New York City înghețat. Acesta este modul în care filmul de mare succes "Poimâine", de la Hollywood descrie o întrerupere bruscă a circulației Oceanului Atlantic și consecințele catastrofale.

În timp ce viziunea Hollywood-ului era exagerată, filmul din 2004 a ridicat o problemă serioasă: Dacă încălzirea globală oprește circulația meridională de răsturnare a Oceanului Atlantic, care este esențială pentru transportul căldurii de la tropice la latitudinile nordice, cât de abrupte și de grave ar fi schimbările climatice?

La douăzeci de ani de la lansarea filmului, știm mult mai multe despre circulația Oceanului Atlantic. Instrumentele instalate în ocean începând din 2004 arată că circulația Oceanului Atlantic a încetinit în mod vizibil în ultimele două decenii, ajungând probabil la cea mai slabă stare din aproape un mileniu, scrie Reuters. Studiile sugerează, de asemenea, că circulația a atins în trecut un punct periculos de basculare care a dus la un declin abrupt și de neoprit și că ar putea atinge din nou acest punct de basculare pe măsură ce planeta se încălzește, iar ghețarii și calotele de gheață se topesc.

Într-un nou studiu realizat cu ajutorul celei mai recente generații de modele climatice ale Pământului, s-a simulat fluxul de apă dulce până când circulația oceanică a atins acel punct de inflexiune.

Consecințe grave pentru oameni

Rezultatele au arătat că circulația ar putea fi complet oprită într-un secol de la atingerea punctului critic și că se îndreaptă în această direcție. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, temperaturile medii ar scădea cu câteva grade în America de Nord, în unele părți din Asia și Europa, iar consecințele ar fi grave pentru oameni și în cascadă în întreaga lume.

Curenții oceanici sunt determinați de vânturi, de maree și de diferențele de densitate a apei. În circulația Oceanului Atlantic, apa de suprafață relativ caldă și sărată din apropierea ecuatorului curge spre Groenlanda. În timpul călătoriei sale, traversează Marea Caraibelor, face o buclă în Golful Mexic și apoi curge de-a lungul coastei de est a Statelor Unite înainte de a traversa Atlanticul.

Acest curent, cunoscut și sub numele de Gulf Stream, aduce căldură în Europa. Pe măsură ce curge spre nord și se răcește, masa de apă devine mai grea. În momentul în care ajunge în Groenlanda, aceasta începe să se scufunde și să curgă spre sud. Scufundarea apei în apropierea Groenlandei atrage apă din alte părți ale Oceanului Atlantic, iar ciclul se repetă, ca o bandă transportoare.

Prea multă apă dulce provenită de la topirea ghețarilor și a calotei glaciare din Groenlanda poate dilua salinitatea apei, împiedicând-o să se scufunde, și poate slăbi această curea transportoare oceanică. O bandă mai slabă transportă mai puțină căldură spre nord și, de asemenea, permite ca mai puțină apă grea să ajungă în Groenlanda, ceea ce slăbește și mai mult rezistența benzii transportoare. Odată ce ajunge la punctul de basculare, se oprește rapid.

Existența unui punct de basculare a fost observată pentru prima dată într-un model prea simplificat al circulației Oceanului Atlantic la începutul anilor 1960. În prezent, modelele climatice mai detaliate indică o încetinire continuă a puterii benzii transportoare în contextul schimbărilor climatice. Cu toate acestea, o oprire bruscă a circulației Oceanului Atlantic pare să fie absentă în aceste modele climatice.

Unele părți ale continentului s-au încălzit mai repede decât din cauza încălzirii globale

Aici intervine studiul. S-a realizat un experiment cu un model climatic detaliat pentru a găsi punctul de basculare pentru o oprire bruscă prin creșterea lentă a aportului de apă dulce. S-a constatat că, odată atins punctul de basculare, banda transportoare se oprește în 100 de ani. Transportul de căldură spre nord este puternic redus, ceea ce duce la schimbări climatice bruște.

Regiunile care sunt influențate de Curentul Golfului primesc mult mai puțină căldură atunci când circulația se oprește. Astfel, continentele nord-american și european se răcesc cu câteva grade.

Clima europeană este mult mai mult influențată de Curentul Golfului decât alte regiuni. Acest lucru a însemnat că unele părți ale continentului s-au încălzit cu peste 3 grade Celsius (5 grade Fahrenheit) pe deceniu - mult mai rapid decât prin încălzirea globală actuală de aproximativ 0,36 F (0,2 C) pe deceniu. S-a constatat că unele părți ale Norvegiei ar fi înregistrat scăderi de temperaturi de peste 20 C (36 F). Pe de altă parte, regiunile din emisfera sudică s-ar încălzi cu câteva grade.

Aceste schimbări de temperatură se dezvoltă pe parcursul a aproximativ 100 de ani. Ar putea părea o perioadă lungă de timp, dar pe scara de timp tipică a climei este bruscă.

Nvelul mării și precipitațiile, afectate

Oprirea benzii transportoare ar afecta, de asemenea, nivelul mării și precipitațiile, ceea ce poate împinge alte ecosisteme mai aproape de punctele lor de basculare. De exemplu, pădurea tropicală amazoniană este vulnerabilă la scăderea precipitațiilor. Dacă ecosistemul său forestier s-ar transforma în pășuni, tranziția ar elibera carbon în atmosferă și ar duce la pierderea unui valoros rezervor de carbon, accelerând și mai mult schimbările climatice.

Circulația atlantică a încetinit semnificativ în trecutul îndepărtat. În timpul perioadelor glaciare, când calote de gheață care acopereau părți mari ale planetei se topeau, afluxul de apă dulce a încetinit circulația atlantică, declanșând fluctuații climatice uriașe.

”Posibil în câțiva ani”

Marea întrebare - când va ajunge circulația atlantică la un punct de inflexiune - rămâne fără răspuns. Observațiile nu merg suficient de departe în timp pentru a oferi un rezultat clar. În timp ce un studiu recent a sugerat că banda transportoare se apropie rapid de punctul său de basculare, posibil în câțiva ani.

În schimb, s-a tras un semnal de avertizare timpurie privind transportul salinității la granița sudică a Oceanului Atlantic. Odată atins un numit prag, este probabil ca punctul de inflexiune să urmeze în decurs de unul până la patru decenii.

Societatea, afectată grav

Impactul climatic al studiului subliniază gravitatea unei astfel de prăbușiri bruște a benzii transportoare. Schimbările de temperatură, de nivel al mării și de precipitații vor afecta grav societatea, iar schimbările climatice sunt de neoprit la scara timpului uman.

Ar putea părea contraintuitiv să ne facem griji cu privire la frigul extrem în timp ce planeta se încălzește, dar dacă circulația principală a Oceanului Atlantic se oprește din cauza unei cantități prea mari de apă care se topește, acesta este riscul care ne așteaptă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News