Cîţu: Aş vrea să mă ia cineva la rost de ce nu creştem cu 40% investiţiile sau să le dublăm, triplăm

Acesta a vorbit în interviu despre finanţarea deficitului, care se va face atât prin emisiuni pe piaţa internă dar şi externă, precum şi prin lansarea de obligaţiuni în valută pentru populaţie. Pe de altă parte, Florin Cîţu susţine că momentul actual nu este unul 'fantastic' pentru a face privatizări, intenţia fiind acum de a ajuta fiecare antreprenor, fără a face diferenţe de acţionariat, pentru a trece peste această perioadă dificilă. Ministrul Finanţelor crede, totodată, că economia României va arăta diferit după această pandemie, iar cine a pariat pe informatizare şi tehnologizare va avea de câştigat.

AGERPRES: Plenul Camerei Deputaţilor a respins miercuri Ordonanţa de Urgenţă 2/2020, care proroga termenul pentru dublarea alocaţiilor copiilor la 1 august 2020. În aceste condiţii, care sunt sursele de finanţare pentru plata alocaţiilor mărite?

Florin Cîţu: Aici vedem ce decizie va lua Guvernul, dar eu nu înţeleg această încăpăţânare cu un proiect care nu are sursele de finanţare. Este neconstituţional. E ciudat că parlamentarii României nu ştiu nici măcar Constituţia, cei care au votat acest proiect. Ei ştiu foarte bine că nu poţi să iei o decizie. Dacă se dorea acest lucru se putea face pentru anul viitor, când avem un nou exerciţiu bugetar şi puteam să discutăm atunci. Dar să vii în mijlocul anului când nici nu ai sursă de finanţare, nu spui de unde e, doar să arunci această povară asupra Guvernului care deja se luptă cu criza de sănătate, criza economică, arată clar că în Parlamentul României sunt oameni iresponsabili. Şi eu am spus: ceea ce fac acolo este terorism economic. Vor să submineze prin orice mijloace stabilitatea economică pentru a atinge scopuri politice şi veţi vedea că aceasta este definiţia terorismului.

AGERPRES: Spuneaţi că veţi face o analiză şi veţi prezenta scenariile cu privire la creşterea punctului de pensie. Care este al doilea scenariu, pe lângă cel de creştere cu 10% de la 1 septembrie?

Florin Cîţu: Da, am anunţat un scenariu. Aceste scenarii daţi-mi voie să le prezint în primul rând premierului, Guvernului, domnului preşedinte şi apoi vom lua cea mai bună decizie pentru toată lumea, deoarece nu prezint doar un scenariu, prezint şi riscurile aferente fiecărui scenariu. Dar ce vreau să spun aici este un lucru foarte important: noi discutăm şi scoatem din context şi alocaţiile şi mărirea pensiilor, deşi România astăzi trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultima sută de ani. O perioadă dificilă în care sute de mii de români au trebuit să stea acasă pentru a fi sănătoşi şi pentru care a trebuit să plătim şomaj tehnic două luni de zile. Oameni care sunt afectaţi. A trebuit să venim cu măsura de amânare a ratelor la bancă pentru a ne asigura că aceşti oameni nu vor avea probleme. Deci totul trebuie judecat în context. În acelaşi timp, trebuie să vorbim şi de investiţii. Am continuat investiţiile chiar şi în această perioadă dificilă din România. Nu s-a oprit niciun şantier, infrastructura continuă, şi cred că ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este că am schimbat paradigma în care trăim astăzi. Noi, liberalii, şi am spus-o tot timpul, ca să ai bunăstare pentru toată lumea trebuie să produci mai întâi şi după aceea să împarţi. De aceea e nevoie de investiţii. Trebuie puţină moderaţie. Nu trebuie să mergem cu resursele doar într-o direcţie şi direcţia în care a făcut-o PSD-ul în ultimii ani de zile. A tăiat la fiecare rectificare bugetară. Vă rog să verificaţi. La fiecare rectificare bugetară a tăiat bani de la Transport, de la la Educaţie, de la Sănătate, şi a dus către interesele politice ale PSD. Deci noi nu facem aşa ceva. Noi, la rectificarea bugetară pe care am avut-o este prima rectificare bugetară în care au crescut cheltuielile cu investiţiile la Ministerul Transporturilor. Şi vom continua cu partea de investiţii. Mi se pare ciudat de ce nu vorbim să creştem cu 40% investiţiile. Aş vrea să mă ia cineva la rost de ce nu creştem cu 40% investiţiile sau cu 50%, sau să le dublăm, triplăm. De ce nu vrea nimeni să discute despre acest lucru? Acolo aş vrea să ducem discuţia şi vedeţi că noi am pus în buget aproape 50 de miliarde de lei pentru investiţii şi vrem să creştem această sumă pentru anul acesta.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre finanţarea deficitului. Mai au băncile plafon pentru a finanţa statul român?

Florin Cîţu: Aici discuţiile sunt puţin mai complexe pentru că plafoanele sunt calculate pe termene, pe termen scurt sau pe termen lung. Expunerile băncilor pe România bineînţeles că au fost crescute în fiecare perioadă. Aici am încredere şi am un dialog constant atât cu sistemul financiar - bancar cât şi cu Banca Naţională, dar cu sector financiar - bancar exact pe această temă. Să vedem ce putem să facem, de unde putem să mai eliminăm din îngrijorări pentru sistemul financiar - bancar pentru a putea creşte aceste limite. Situaţia nu este dificilă. Putem să finanţăm. Nu am primit semnale că ar fi o problemă, dar ştiţi foarte bine că avem mix de finanţare, atât de pe piaţa internă cât şi de pe piaţa externă. Încercăm să facem acest mix, să fie optim pentru creşterea economică pe termen mediu şi lung. Cred că aici contează foarte mult faptul că, pe lângă dialogul cu sistemul financiar bancar, avem cred că pentru prima oară în istorie un mix de politică monetară şi fiscală care funcţionează. Este pentru prima oară când politica fiscală nu acţionează împotriva intereselor politicii monetare. Şi aici am văzut şi reciprocitate din partea cealaltă, Banca Centrală, care reacţionează la modul profesionist în care noi facem politica fiscală prin reducerea dobânzilor.

AGERPRES: Împrumutul de pe piaţa externă de la sfârşitul lunii trecute spuneaţi că a fost un succes. Intenţionaţi să mai accesaţi pieţele externe până la sfârşitul anului?

Florin Cîţu: Întotdeauna ne uităm la oportunităţi de finanţare şi ne uităm şi la aşa-numitul cost de oportunitate. Analizăm pieţele internaţionale relativ la piaţa internă. Bineînţeles că sunt mult mai adânci şi sumele pot fi accesate diferit, dar ne uităm şi la diferite valute pentru că şi acolo costurile sunt diferite, etc. Dar, da. Mă uit în continuare la emisiuni pe piaţa internaţională, dar şi pe piaţa internă. Avem de finanţat un deficit mai mare anul acesta, aproape dublu faţă de ce estima la începutul anului şi e nevoie de resurse atât de pe piaţa internă cât şi de pe piaţa externă.

AGERPRES: Când consideraţi că ar putea fi lansate obligaţiunile pentru populaţie?

Florin Cîţu: Cât mai curând. Mă uit la două seturi de tipuri de obligaţiuni. Vreau să le fac cât mai prietenoase şi cât mai flexibile pentru cetăţenii României. Acum analizăm şi ideea de a emite şi în valută pe piaţa locală. Mai facem câteva analize şi o să le scoatem pe piaţă.

AGERPRES: Ce măsuri concrete include Programul de relansare economică şi când va fi lansat efectiv?

Florin Cîţu: Cât mai curând, dar daţi-mi voie să nu intru în măsuri concrete, pentru că este un program pe care îl voi prezenta premierului României. Eu am văzut o versiune. Este aproape gata. Totuşi trebuie să aduc aminte că măsurile pe care le-am luat expiră pe 30 iunie. Nu am putea implementa un program care să meargă peste celălalt. Avem măsuri care încă acţionează până pe 30 iunie. Vom prezenta programul în această perioadă, dar aplicabilitatea o să fie după ce expiră aceste măsuri. În acelaşi timp trebuie să fim atenţi să vedem cum a reacţionat economia în această perioadă la aceste măsuri. Avem câteva indicii, dar totuşi ştiţi foarte bine că existe o perioadă de întârziere în economie de la momentul în care iei o măsură şi până îi vezi efectul în economie şi de aceea implementarea programului economic se va face luând în calcul şi aceste elemente. Trebuie să ştim dacă sunt foarte multe părţi în economie care au reacţionat pozitiv unele măsuri pot să continue.

AGERPRES: În ianuarie, o misiune FMI a fost în România pentru o analiză pe Codul Fiscal. Ce probleme au fost descoperite şi care sunt propunerile lor pentru modificare? Când estimaţi că va avea loc o astfel de modificare?

Florin Cîţu: Am spus că anul acesta nu vom modifica Codul Fiscal. Am spus asta din primul moment când am preluat mandatul pentru că nu poţi să faci modificări într-o perioadă de tranziţie, era un Guvern de tranziţie, un Guvern minoritar, un Guvern care şi-a trecut cu succes România prin această perioadă de criză. Modificările la Codul Fiscal, în sensul în care trebuie să avem un Cod Fiscal mai prietenos şi un Cod Fiscal care să susţină investiţiile şi să pună pe picior de egalitate pe cetăţeni şi pe stat, cred că va avea modificările după perioada alegerilor.

AGERPRES: În contextul crizei pe care o traversăm, am putea vedea reduceri de taxe, spre exemplu pentru încurajarea turismului şi a sectorului HORECA? Grecia a anunţat recent scăderea impozitelor pe vânzări în cazul restaurantelor.

Florin Cîţu: Măsuri temporare bineînţeles că am luat şi noi. Toate măsurile fiscale pe care le-am luat au dus la beneficii de 15 miliarde lei pentru companii. Vom mai lua şi altele şi ne uităm atunci pentru companii, dar nu numai pentru sectorul HORECA. Ne uităm la măsuri fiscale din partea a doua a anului care să ajute, acestea sunt doar măsuri temporare, pentru această perioadă. Reconfigurarea Codului Fiscal este altceva pentru a avea pe termen lung impactul. În acest moment ne uităm la mai multe măsuri: unele pot fi măsuri fiscale, altele pot fi granturi, altele pot să fie garanţii. Le luăm pe toate în calcul. Aţi văzut că până acum cam tot ce am făcut a funcţionat şi nu ne-a fost teamă să o modificăm când am văzut că o măsură nu a funcţionează aşa cum a fost implementată. IMM Invest este cel mai bun exemplu. Chiar şi acum am mai eliminat din bariere după discuţiile cu băncile, cu antreprenorii şi funcţionează ok. Nimeni nu ştia cum să reacţioneze în acest cadru pentru că a fost o criză unică, o criză de sănătate suprapusă peste o criză economică sau invers, o criză economică suprapusă peste o criză de sănătate - şi nu există instrumente pentru aşa ceva. Pentru criza economică mai existau instrumente, dar în acelaşi timp să păstrezi sănătatea oamenilor şi să salvezi şi economia a fost o provocare pe care nimeni nu a mai întâlnit-o şi am reuşit să o ducem până acum cu succes. Încă nu s-a terminat şi trebuie să rămânem la fel de atenţi şi de vigilenţi şi în perioada următoare.

AGERPRES: Banca Naţională a decis să achiziţioneze titluri de stat de pe piaţa secundară. A fost o solicitare a Ministerului de Finanţe sau o iniţiativă a BNR?

Florin Cîţu: Acestea sunt instrumente pe care le-au testat cu succes aproape toate ţările în criza din 2008-2009 şi a fost prima măsură pe care au anunţat-o ţările din Europa şi Statele Unite, când au apărut primele elemente ale crizei. Eu cred că reacţia politicii monetare este foarte bună şi vine după ce a recăpătat încredere în faptul că politica fiscală nu mai este o piedică pentru politica monetară. Este pentru prima oară, şi spun acest lucru din nou, când politica fiscală şi politica monetară lucrează bine împreună. Este pentru prima oară în istoria economică a României.

AGERPRES: Aţi vorbit despre eventualitatea ca statul să intre în acţionariatul unor companii private pe care le ajută să treacă peste criză? Puteţi detalia? Intenţionaţi achiziţia unor pachete de acţiuni minoritare sau de control?

Florin Cîţu: Aici este vorba de programul de produse structurate, în care le analizăm de la caz la caz. Pot să fie sectoare strategice în economie, unde s-ar putea să fie acest interes. Dar repet, este de la caz la caz. Trebuie să pregătim totuşi instrumentele, să le avem, pentru că dacă avem o situaţie în care un agent economic intră în dificultate, în acest demers strategic să avem instrumentele pregătite. Am văzut acest lucru şi a funcţionat şi în alte ţări, vom vedea dacă şi la noi pot să funcţioneze. Dar ca să funcţioneze trebuie să ai instrumentele pregătite şi la acest lucru mă refeream.

AGERPRES: Am mai putea vedea privatizări ale unor companii de stat în această perioadă? Când ar putea fi reluate?

Florin Cîţu: Nu cred că este un moment fantastic pentru aşa ceva. Acum discuţiile sunt de a ajuta fiecare antreprenor, dar este clar că, dacă ne uităm în economie, că acolo unde există acest mix, ori unde au fost făcute privatizări, dar unde există şi mix de acţionariat stat - privat lucrurile merg mult mai bine. În acest moment ne uităm doar la măsuri de a ajuta toată economia, fără a face diferenţe de acţionariat, pentru a trece peste această perioadă. După aceea, bineînţeles, că ne gândim şi la reformă. Noi nu abandonăm ideea noastră de a face reformă în aparatul public şi în instituţiile publice pentru că nu putem de fiecare dată să finanţăm de la buget un management defectuos şi pierderi. Trebuie să oprim hemoragia resurselor de la Buget prin acele companii care nu funcţionează, dar nu este momentul acum. Acum este momentul să ajutăm pe toată lumea să treacă peste această perioadă.

AGERPRES: Vorbeaţi despre listarea unui pachet de acţiuni de la CEC Bank pe Bursă. Când estimaţi că ar putea avea loc?

Florin Cîţu: Din punctul meu de vedere trebuie să avem criterii foarte clare de evaluare a companiilor. Eu am spus la începutul acestui mandat că ne interesează ca atât CEC Bank, cât şi Eximbank, cât şi toate instituţiile companiile de stat, instituţiile financiare, să devină actori importanţi în piaţa financiară. Pentru acest lucru ai nevoie de capitalizare şi capitalizare masivă. Capitalizarea masivă poţi să o faci prin injecţie de la stat şi am făcut acest lucru, dar poţi să o faci prin listare pe Bursă. Deocamdată, daţi-mi voi să fac o analiză a acestui portofoliu. Situaţia economică în care ne aflăm acum nu a permis această analiză, dar ne trebuie întâi o analiză, să avem imaginea corectă a sănătăţii acestor instituţii şi după aceea venim şi cu o strategie pentru aceste instituţii.

AGERPRES: Aţi anunţat că Ministerul Finanţelor nu este de acord cu fuziunea dintre Banca Românească şi Eximbank. Este luată decizia ca băncile să opereze separat?

Florin Cîţu: Este o decizie luată de Guvernul anterior. Era luată deja când am ajuns la minister, nu mai puteam să întoarcem această decizie şi, aici, este nevoie de evaluare a activităţii băncii cumpărate, să vedem cum o putem integra în strategia viitoare pentru instituţiile financiar bancare ale statului. Vom vedea dacă a fost cea mai bună măsură să fie achiziţionată de Eximbank, dacă se pot face şi alte modificări. Eu sunt sceptic că aşa cum este astăzi făcută tranzacţia poate funcţiona cu succes pe viitor, dar aş vrea întâi să văd rezultatele unui audit independent şi după aceea să mă pronunţ.

AGERPRES: Vă referiţi la fuziune sau efectiv la preluarea ei?

Florin Cîţu: Mă refer la preluarea şi asta este o decizie care a fost luată înainte de a ajunge aici. Fuziunea este o altă discuţie şi aici putem încă să ne uităm, să vedem care este cea mai bună strategie. La preluare, eu am spus de la început că nu cred că statul, era şi o opinie personală aici, trebuia să mai achiziţioneze încă o bancă după ce avea deja o bancă de retail şi o bancă de corporate. Nu am înţeles acest raţionament, dar a fost făcută şi este datoria mea este să fac din această tranzacţie ca statul să nu piardă bani şi cumva să ieşim pe plus, de aceea am nevoie de evaluare independentă ca să am imaginea cât mai clară a ceea ce s-a cumpărat şi cum s-o integrăm în acest pachet de companii financiare pe care le are statul.

AGERPRES: Aţi vorbit în ultimul timp despre un proces accelerat de informatizare a ANAF. În ce stadiu ne aflăm? Câte case de marcat sunt conectate la serverele ANAF şi câte vor fi până la finalul anului?

Florin Cîţu: Este doar un proiect acesta al caselor de marcat. Cred că aţi văzut că, în ultimele două luni de zile, au făcut imenşi paşi pe care nu i-a făcut nimeni în ultimii ani în ultimii 30 de ani şi nu am înţeles niciodată de ce. Bine, aş avea aşa câteva explicaţii văzând cât de puternic se opun foarte mulţi acestei informatizări. Dar, astăzi, când vorbim pentru prima oară, companiile de stat şi companiile private lucrează cu trezoreria statului de la distanţă, lucru care nu a fost posibil în ultimii ani. Ştiţi bine că dacă îţi făceai un cont online trebuia să îţi iei parola de la ANAF. Era o nebunie. Astăzi poţi să faci acest lucru de la distanţă, poţi să ai acces la parolă de la distanţă. Se pot face plăţi din SPV de pe Ghişeul.ro. Este clar că s-a avansat în acest proces de informatizare. În două luni de zile s-au făcut lucruri care nu s-au făcut în ani de zile. Referitor la case de marcat, aici este un proiect care a fost abandonat de Guvernul anterior. Acest proiect a fost pur şi simplu abandonat. Au fost şi acei bani de la Banca Mondială pe care i-au dat înapoi. Este clar că politica socialiştilor a fost de subminare a informatizării ANAF pentru că doar aşa puteau să fure. Nu trebuie să ne mai ascundem. Referitor la proiect, de pe 15 iunie vom avea primele case de marcat conectate, comunicarea cu ANAF, şi apoi va merge mult mai rapid. Anul acesta vor fi conectate toate casele de marcat la sistemul de informatizare al ANAF şi după aceea urmează fişierul electronic pe care l-am anunţat la începutul anului şi e-facturare, toate în acest an, cred că în octombrie-noiembrie ar trebui să fie toate. Lucruri care nu au fost făcute ani de zile, au fost abandonate, bani cheltuiţi. Eu sunt dator românilor cu un audit, să vedem exact cine a cheltuit acei bani la Banca Mondială pe tot felul de studii, cine a decis să nu mai facă acest proiect, să vedem care au fost beneficiarii. Ei trebuie să ştie exact de ce nu s-a întâmplat acest lucru.

AGERPRES: Ce credeţi că ar avea de învăţat România de pe urma situaţiei create de pandemie?

Florin Cîţu: Cred că economia României va arăta diferit după această perioadă şi cine a pariat pe informatizare şi tehnologizare va avea de câştigat. Am învăţat că investiţiile în tehnologie, informatizare, în digitalizarea aparatului public şi nu numai, şi a companiilor private, au un randament foarte bun. Din primul moment am spus că acesta este obiectivul meu, de a reconfigura aparatul public, dar nu aşa cum se vorbea până acum, ci prin digitalizare. Cel mai bun mod de a face o reformă transparentă, obiectivă şi care să fie pe termen lung este prin informatizare. Si cred că economia nu numai a României, ci şi economia globală va arăta diferit în sensul că veţi vedea resurse enorme alocate pentru informatizare, transformării digitale a economiei. Mă uit în economie şi văd cât de mulţi au înţeles acest luru. Aici vom avea un pas înainte pentru că am reuşit acest lucru în această perioadă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News