Nicolae Ciucă participă la Focul lui Sumedru, o tradiție veche de mii de ani. A făcut acolo o baie de mulțime.
Tradiția Focului lui Sumedru este cea mai veche tradiție din zona Muscel, iar istoricii și etnografii consideră că este cea mai veche sărbătoare pe care o au românii dintre cele care au supraviețuit.
În preajma unui imens rug, aprins de tineri într-un loc înalt al satului, se adună localnicii. În formele vechi ale sărbătorii, în mijlocul grămezii de lemne şi al cetinii de brad se punea, pentru a fi incinerată, tulpina unui arbore tăiat din pădure, substitut al zeului care moare şi renaşte anual.
În jurul focului se strigă în cor „Hai la Focul lui Sumedru!, iar despre cei care sar peste foc se spune că vor fi sănătoşi tot anul.
La final, femeile împar mere şi covrigi.
Momentul cel mai aşteptat este prăbuşirea bradului incinerat, care indică renaşterea simbolică a zeului mort. Direcţia în care cade „trupul divin” (jarul sau tăciunii aprinşi) prevesteşte care dintre tineri urmează să se căsătorească în noul an.
Sumedru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului. Sumedru a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic din calendarul ortodox. În legende, credinţe sau basme, Sumedru era un om obişnuit, crescător de animale sau un sfânt care umbla pe pământ însoţit adesea de Sângiorz.
FOTO: RADU GAVA
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu