Conferința internațională despre securitatea la Marea Neagră a început joi, la București, la inițiativa centrului de reflecție New Strategy Center. Printre invitați se numără premierul Nicolae Ciucă şi omologul său din Republica Moldova, Dorin Recean.
"Daţi-mi voie ca înainte de a intra în subiect, să îi felicit şi să le mulţumesc celor de la New Strategy Center, domnului Niţu şi echipei dumnealui, profesorului Câmpeanu, pentru parteneriatul pe care l-a asigurat în desfăşurarea activităţii lor de şapte ani încoace ale New Strategy Center pe o temă pe cât de actuală, pe atât de relevantă şi acum şapte ani de zile.
Este, practic, dovada unei coerenţe în ceea ce înseamnă viziunea noastră în regiunea Mării Negre şi în regiunea Balcanilor, viziune pe care am împărtăşit-o de fiecare dată în cadrul unor activităţi de genul celei de astăzi, dar şi în cadru formal. Şi, iată, astăzi suntem din nou în faţa unei situaţii în care trebuie să punem cât mai multe întrebări şi dacă este posibil, Niţu a zis că vor fi întrebări şi vom afla răspunsuri. Sigur că vom afla răspunsuri, doar că acele răspunsuri nu ştiu cât de mult vor rezolva situaţia, dar ele vin şi completează întreaga paletă de preocupări a tuturor celor care într-adevăr se ocupă de securitate şi siguranţă", a declarat Nicolae Ciucă.
"Lumea s-a schimbat şi totul în materie de securitate s-a rescris şi trebuie revizuit în regiunea noastră, în regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei în Ucraina. Desigur, avem cele mai clare elemente ale definiţiei unui război de cucerire, dar, totodată şi a unui război neocolonial. Rusia împotriva Ucrainei care se desprinde de imperiu, un adevărat război de independenţă al Ucrainei. Dacă toate evaluările privind situaţia de securitate a Estului Europei, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile regiunii aveau abordarea conservatoare post Război Rece, cu Rusia angajată şi partener, eventual competitor şi rival.
Am văzut cu ocazia lui 23 februarie 2022 trecerea spre o nouă veche paradigmă a războiului pe scară largă de durată, de mare intensitate ca ameninţare. Astfel, pe planşa de lucru revine constructul industriei de apărare, care trebuie să devină industrie de război şi armatelor mici, tehnologizate şi sofisticate de profesionişti, care trebuie să revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul întregii societăţi şi capacităţi de mobilizare extinsă pentru a face faţă unui război pe scară largă, un război lung şi de înaltă intensitate care epuizează resursele, nu doar ale ţării aflată în conflict, dar şi a ţărilor Europei.
Libertatea survolului şi libertatea circulaţiei maritime, libertatea navigaţiei în apele teritoriale, zone economice exclusive şi zona internaţională liberă din Marea Neagră creează o componentă distinctă de ameninţări de securitate care reclamă întărirea prezenţei alianţei.
În afară de zone interzise zone interzise, zone interzise cu lunile, chiar cu anii, pentru exerciţii de tragere, pentru operaţiunile periculoase în timp de război, abuzurile Rusiei s-au tradus în doborârea controlată ulterior a dronei americane de supraveghere de către siajul avionul lui rus de vânătoare.
În doborârea controlată, ulterior, a dronei americane de supraveghere de către siajul avionul lui rus de vânătoare sau o intervenţie similară şi periculoasă, dar sub denumirea operaţiunii directe calificate, fără utilizare armamentului din dotare. La adresa avionului polonez participant la o misiune europeană FRONTEX, într-un zbor agresiv şi imprudent, periculos şi descurajator al aeronavelor ruse.
La capitolul ameninţări trebuie să reţinem abuzul produs de către Rusia pe arii întregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina, acolo unde a anunţat exerciţii militare continue de luni de zile şi, aşa cum spuneam, chiar de ani, practic, chiar dinainte de izbucnire a conflictului. Şi pentru că-mi aduc foarte bine, foarte bine aminte, am ridicat de mai multe ori problema acestor zone de interdicţie în arealul Mării Negre, care au limitat şi, uneori, blocat libertatea de navigaţie în Marea Neagră", a mai spus primul ministru.
"Exerciţii reale sau imaginare, crearea artificială a unor zone de război şi pericol pentru circulaţia vaselor comerciale, blocarea acestora în porturi sau interceptarea lor, toate au fost subiecte de discuţii şi ameninţări directe la securitatea maritimă ce trebuie reglementate corespunzător şi cuprinse în planuri de acţiuni, dar şi în proiecte de prezervare a libertăţii de circulaţie, inclusiv prin însoţirea transporturilor de nave de patrulare militare care să salvgardeze tranzitul. Siguranţa navigaţiei, libertatea circulaţiei vaselor comerciale şi turistice vizează nu numai ruta Nord-Sud, cu precădere Odesa-Istanbul, ci şi ruta de navigaţie est-vest, din Caucaz spre Europa.
De unde tema stringentă a capacităţii de a apăra şi proteja libertatea comerţului între porturile georgiene şi Constanţa. De exemplu, ca parte a angajamentelor legate de dreptul mării, spaţiul internaţional şi marea deschisă. Mai ales că pe aici trece Coridorul strategic est-vest, Marea Neagră - Marea Caspică. Uniunea Europeană are perspectiva plasării pe fundul Mării Negre a unui cablu de date şi cablul de energie verde provenită din energia eoliană produsă în Azerbaidjan, venită pe ruta Azerbaijan - Georgia - România - Ungaria şi de acolo spre celelalte ţări din Uniunea Europeană. Aici putem adăuga referinţe multiple.
Coridorul de transport, comerţ, energie ce traversează de la est la vest regiunea Mării Negre, ce se află în diferite stadii de dezvoltare. Apoi este vorba despre transportul existent şi noi coridoare vizând petrolul şi gaze pe direcţia est-vest, inclusiv petrolul şi gazele din Asia Centrală, cu precădere din Kazahstan, care încearcă să evite monopolul şi constrângerile CPC, Coridorul nord-caspic controlat de Rusia la Novorossiisk, sursă care aprovizionează şi România.
Deja sunt paşi importanţi făcuţi pe coridorul Kazahstan-Azerbaidjan ca legătură transcaspică, de unde intră fie în conducta BTC la Ceyhan, fie poate urma ruta pe cale ferată la Batumi şi pe vase către Constanţa, deci pe un transport de la est la vest şi desigur, şi în sens invers, de la vest către est.
Nu în ultimul rând, un consorţiu România-Azerbaidjan studiază astăzi şi a comandat evaluarea fezabilităţii pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanţa. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în 12 luni şi prevede o staţie de lichefiere la Kulevi şi una de delichefiere la Constanţa Sud şi introducerea gazului în conducte, de aici putând să fie transportat oriunde prin sistemul BRUA, care, iată, devine din ce în ce mai relevant. Şi mă uit la dl director Sterian că se bucură că am menţionat această reţea de transport gaze ca fiind una foarte importantă, îndeosebi în această perioadă.
Şi aceasta e o variantă suplimentară de furnizare de gaze pentru Europa, dacă se va dovedi viabilă în contextul noilor costuri energetice pe care războiul le-a determinat şi care poate profila România ca hub de gaze pentru statele vecine, Republica Moldova, în primul rând, din producţie proprie sau din import pe rute alternative", a punctat Nicolae Ciucă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu