Ciucă și omologul belgian au semnat, la Bruxelles: România și Belgia vor coopera în domeniul nuclear

Ciucă a  mulţumit şefului Executivului belgian pentru angajamentul ţării partenere faţă de Grupul de Luptă NATO dislocat în România.

În cadrul ceremoniei desfăşurate la reşedinţa premierului De Croo au fost semnate Memorandumul de înţelegere referitor la cooperarea în domeniul nuclear între Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) şi Centrul Belgian de Cercetări Nucleare, precum şi Acordul bilateral de cooperare între Centrul Belgian de Cercetări Nucleare şi Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară 'Horia Hulubei' (IFIN-HH).

"Apreciez foarte mult angajamentul dumneavoastră faţă de Grupul de Luptă NATO dislocat în România. Folosesc acest prilej pentru a exprima recunoştinţa României şi a mea personală pentru decizia Franţei, Belgiei şi Olandei de a trimite militari aici pentru a creşte capacitatea de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul estic. Aşa cum aţi menţionat, ne-am întâlnit în aprilie, în România şi am avut ocazia de a evalua contextul de securitate din Marea Neagră. Am recunoscut cu acea ocazie că sunt sectoare în care relaţia noastră bilaterală ar putea dobândi o mai mare consistenţă. Am înregistrat deja progrese în această privinţă, am semnat astăzi Memorandumul de înţelegere în domeniul nuclear, ca parte a angajamentului nostru, în cadrul UE, de a găsi noi surse de energie, chiar dacă vorbim de tranziţia la aceste surse, dar ele fac parte din angajamentul nostru de a obţine independenţă în proporţie de sută la sută faţă de sursele ruseşti de energie. Este o importantă abordare", a afirmat Ciucă, miercuri, în cadrul unor declaraţii de presă comune susţinute alături de prim-ministrul belgian.

Ciucă: Portul Constanţa joacă un rol major şi suntem interesaţi să învăţăm din experienţa portului Anvers

Şeful Executivului a subliniat că România este interesată în dezvoltarea cooperării în ceea ce priveşte semiconductorii, precizând că sunt alocaţi 500 milioane de euro, prin PNRR, cercetării şi dezvoltării semiconductorilor.  

În acelaşi context, el a mulţumit premierului Belgiei pentru recunoaşterea arătată faţă de acţiunile întreprinse de România în sprijinul refugiaţilor ucraineni.

El a evidenţiat şi eforturile depuse de autorităţile de la Bucureşti în vederea sprijinirii exporturilor ucrainene de cereale spre Europa şi alte state ale lumii, punctând faptul că autorităţile române sunt interesate să înveţe din experienţa portului Anvers în dezvoltarea capabilităţilor viitoare ale portului Constanţa.

"Guvernul român a întreprins, la rândul său, acţiuni de modernizare a infrastructurii în vederea sprijinirii exporturilor ucrainene de cereale spre Europa şi nu numai. În această privinţă, portul Constanţa joacă un rol major şi suntem interesaţi să învăţăm din experienţa portului Anvers legat de toate aceste proceduri de dezvoltarea cooperării în viitor şi a capabilităţilor portului Constanţa. Sunt şi alte domenii de cooperare bilaterală în care putem colabora, dar să vedem această dezvoltată şi implementată, apoi ne putem concentra pe alte oportunităţi", a declarat Ciucă.

Premierul român a adresat mulţumiri şi pentru sprijinul părţii belgiene în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

"Ne-am dat silinţa să îndeplinim toate cerinţele şi standardele tehnice şi, desigur, dacă este necesar, suntem deschişi să clarificăm totul, pe baza tuturor abordărilor deja existente ale Comisiei şi bilateral, cu fiecare ţară parteneră din UE care doreşte să vadă mai mult decât este menţionat în raportul Comisiei", a mai declarat Ciucă. 

Ciucă, la întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii de afaceri româno-belgiene: Anul viitor, bugetul cercetării-dezvoltării va fi dublu, dacă nu triplu

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că bugetul care va fi alocat anul viitor domeniului cercetare-dezvoltare va fi crescut, urmând să fie dublu, dacă nu triplu.

Anunţul a fost făcut la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii de afaceri române şi belgiene la reşedinţa ambasadorului României în Belgia, Andreea Păstârnac.

"La nivelul Guvernului suntem conştienţi de ceea ce înseamnă cifra de peste 4 milioane de români profesionişti în diverse domenii, profesionişti cu înaltă calificare, ce îşi desfăşoară activitatea în afara ţării noastre şi susţin atât economiile din ţările unde îşi desfăşoară activitatea, dar susţin şi România, pentru că parte dintre ei au o contribuţie semnificativă la ceea ce înseamnă economia românească. (...) Ne determină să fim mândri atunci când ne întâlnim cu oficiali ai statelor partenere care vin şi ne spun de câţi români de înaltă ţinută profesională întâlnesc în ţările lor, cât de mult apreciază comunitatea românească, şi este o datorie a noastră, o responsabilitate să facem în aşa fel ca de la nivelul Guvernului să oferim posibilitatea ca oamenii de afaceri, românii care îşi desfăşoară activitatea în alte ţări să poată să beneficieze şi de ceea ce Guvernul României poate să asigure, în sprijinul şi în dezvoltarea afacerilor pe care le deţin", a spus Nicolae Ciucă.

În context, premierul a menţionat măsurile adoptate anul acesta de Guvern pentru a-i convinge pe cetăţenii români că merită să-şi întoarcă atenţia către ţara natală.

"Guvernul a pus la dispoziţie un program finanţat cu 40 de milioane de euro pentru 1.000 de firme din diaspora care sunt conduse de români. Aş vrea să menţionez că prin PNRR Guvernul a alocat 168 de milioane de euro, pentru a atrage specialişti de înalt nivel în cercetare-inovare. (...) Acest program poate fi accesat până la 15 noiembrie (...) şi plafonul maxim pentru un proiect este de 1,5 milioane de euro pentru trei ani. Este un program prin care ne dorim foarte mult ca cercetătorii români din străinătate să acceseze şi să fie parte la tot ceea ce noi încercăm să facem acum", a subliniat Ciucă.

Acesta a recunoscut că domeniul Cercetării-dezvoltării din România nu este tocmai în cea mai bună stare, pentru că în bugetul trecut a fost o alocare în acest sector de 0,17%.

"Am analizat şi am putut să ajungem la concluzia că şi dacă am veni acum cu 1% tot nu există cadrul care să asigure cheltuirea acestor bani. Şi mai este încă o condiţie - cheltuirea aceasta să nu se facă pe hârtii şi dosare, ci să se facă pe elemente practice, care să aibă impact şi să producă plusvaloare prin aplicarea lor ulterior în economie. Pentru anul viitor bugetul va fi cel puţin dublu, dacă nu triplu, intenţia este să avem o imagine cât mai reală a ceea ce se poate face şi, uşor, uşor, să începem să asigurăm atenţia cuvenită acestui domeniu al cercetării-dezvoltării. Suntem conştienţi că românii au nevoie de oportunităţi şi programe reale. (...) Nu vrem să exagerăm cu cifrele şi să venim cu sume care să pară la prima vedere ca fiind foarte ademenitoare, vrem să prezentăm realitatea, aşa cum este ea, şi să redobândim încrederea necesară că suntem responsabili de proiecte care cu adevărat se pot îndeplini în realitate şi se pot pune în practică", a arătat Ciucă.

El le-a transmis antreprenorilor prezenţi la eveniment că dezvoltarea de afaceri în cele două state a contribuit la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Belgia.

În context, premierul le-a transmis acestora că sunt aşteptaţi să dezvolte afaceri în România, având în vedere oportunităţile oferite, atât prin prisma proiectelor finanţate în cadrul PNRR, precum şi în contextul măsurilor luate de Guvern.

Ciucă a menţionat, între altele, o decizie recentă luată de către Executivul de la Bucureşti care vizează acordarea licenţei industriale unice.

El s-a referit şi la estimări ale instituţiilor internaţionale, FMI, Banca Mondială, cu privire la creşterea economică a României, care ar urma să se situeze la peste 4,5% la finele acestui an.

La eveniment, s-a aflat şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Vezi și:

Stoltenberg, declarații comune cu Ciucă: NATO este pregătită să apere România şi toţi aliaţii săi - Video

Premierul Nicolae Ciucă a avut o declaraţie de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Cei doi lideri au vorbit, printre altele, despre situaţia de securitate la Marea Neagră. 

"România este un aliat important şi apreciem contribuţiile făcute la consolidarea securităţii în acest moment crucial. Găzduiţi unul dintre cele mai noi grupuri de luptă ale NATO din Marea Neagră, sunteţi unul dintre liderii cheltuielilor din apărare, şi găzduiţi o parte cheie a sistemului NATO de apărare anti-aeriană. Apreciem şi faptul că veți găzdui o întâlnire diplomatică NATO luna viitoare. 

Preşedintele Putin eşuează pe câmpul de luptă, aşa că răspunde cu atacuri nediscriminatorii asupra teritoriului Ucrainei, împotriva civililor şi a infrastructurii, şi mai are şi o retorică periculoasă nucleară. Vedem şi că Rusia acuză Ucraina că se pregăteşte de folosirea unor bombe murdare. E absurd. Aliaţii resping aceste acuzaţii şi Rusia nu trebuie să folosească pretexte false pentru escaladarea războiului. NATO nu va fi intimidată din susţinerea Ucrainei, oricât ar dura. În fiecare săptămână, forţele Ucrainei devin mai puternice şi mai bine echipate. În acelaşi timp, ne întărim şi propria apărare. 

Avioanele din Canada ţin cerul Europei în siguranţă, şi mii de soldaţi francezi, olandezi, belgieni sunt în România pentru a descuraja agresiunile. Aceşti paşi trimit un mesaj sigur. NATO este pregătită să apere România şi toţi aliaţii săi", a declarat Jens Stoltenberg. 

"Rusia a transformat o parte din Marea Neagră într-o zonă de război. S-au tras rachete de către navele de război ruseşti spre oraşele ucrainene. Timp de luni întregi, forţele ruse au blocat porturile ucrainene. Facem apel la Rusia să reînnoiască acordul pe grâne, cu ONU şi să asigure furnizarea continuă de mâncare spre cei care au nevoie. 

Mulţumim României pentru contribuţiile importante la NATO, încă o dată", a mai spus secretarul general NATO. 

Citește mai multe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News