Claudia Sofianu (EY România): Inovarea în IT trebuie susţinută inclusiv prin facilităţi fiscale

"În contextul global actual, domenii precum IT şi cel al cercetării-dezvoltării-inovării ("CDI") sunt elemente cheie ale unei dezvoltări sustenabile, iar digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât şi companiile să facă schimbări semnificative. Dacă vorbim de companii, preocuparea constantă pentru crearea de produse/servicii noi şi pentru îmbunătăţirea celor deja existente este accelerată în special de reducerea costurilor asociate şi de obţinerea unui avantaj competitiv care să le plaseze pe o poziţie cât mai ridicată într-un clasament ce vizează experienţa şi satisfacţia crescută a clienţilor", subliniază Claudia Sofianu.

Ea afirmă că, din punctul de vedere al guvernelor, obiectivul principal rămâne creşterea economică şi atragerea de investiţii străine, iar pârghiile folosite au fost legate în principal de politicile fiscale aplicabile în rândul jucătorilor din domeniul CDI.

Reprezentantul companiei de consultanţă spune că sunt ţări care au introdus măsuri fiscale extrem de atractive în 2019, precum Indonezia care anunţă deduceri fiscale generoase de până la 300% pentru activităţile întreprinse pe propriul teritoriu. Alte exemple amintite de ea sunt: valoarea deducerilor fiscale acordate care a crescut la 250% din valoarea cheltuielilor în Singapore, respectiv 200% în Polonia, conform studiului global EY "Worldwide R&D Incentives Reference Guide 2019".

Claudia Sofianu afirmă că există însă şi ţări, precum Italia, care au introdus, începând cu anul fiscal trecut, două măsuri mai puţin generoase, şi anume: obligativitatea de certificare a eficienţei costurilor şi raportul tehnic pentru a descrie activităţile CDI desfăşurate de companie.

"În România, s-a discutat mult în ultimul timp despre facilităţile fiscale din domeniul IT, vehiculându-se inclusiv ideea eliminării lor. Unul dintre argumentele susţinătorilor acestei abordări este faptul că, la acest moment, domeniul IT este deja consolidat", declară Claudia Sofianu.

Aceasta citează opinia Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii care, într-un comunicat din data de 3 iunie 2019, preciza că "facilităţile fiscale au făcut şi menţin industria IT românească competitivă, într-o cursă cu alte ţări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forţă de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare încât o astfel de măsură ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a specialiştilor din ţară, deci un impact economic major".

"Istoric vorbind, în România, beneficii fiscale au fost acordate industriei IT încă din anul 2004, iar legislaţia fiscală a fost modificată în acest sens aproape anual în vederea încurajării investiţiilor străine în acest domeniu. Cu toate acestea, se prevedea doar scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii pentru angajaţii care desfăşoară activităţi prin care sunt create programe pentru calculator. Începând cu anul 2016, a existat un interes mai pronunţat pentru cercetare-dezvoltare-inovare, astfel că salariaţii din acest domeniu pot fi scutiţi de la plata impozitului pe venit similar celor din IT, deşi condiţiile de eligibilitate sunt diferite. În acelaşi timp, este acordată şi o deducere suplimentară de 50% la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de CDI eligibile", spune Claudia Sofianu.

Ea susţine că nivelul deducerilor fiscale nu este mare, comparativ cu al altor state membre, însă proiecţiile efectuate arată un câştig de aproximativ de 7-8% din impozitul pe profit.

"Cu alte cuvinte, companiile pot avea beneficii mai mari dacă pot susţine caracterul inovator al proiectelor lor şi îndeplinesc condiţiile de eligibilitate, chiar dacă nu sunt finanţate din bani publici pentru activitatea de CDI", precizează consultantul fiscal.

Potrivit Claudiei Sofianu, este important de subliniat faptul că această facilitate fiscală poate fi aplicată şi în domeniul IT atât timp cât proiectele derulate au caracter inovator până la momentul comercializării. Deşi o serie de factori fac dificilă aplicarea acestor deduceri (precum lipsa funcţionalităţii Corpului Experţilor care poate evalua aceste proiecte), există metodologii de inovare care, alături de incubarea culturii de inovare şi proiectarea rezultatelor CDI (indiferent de rezultatul cercetării), vin în sprijinul companiilor. Acestea pot primi facilităţi fiscale fără solicitare în prealabil (scutirea se aplică salariaţilor lunar, iar deducerea suplimentară de 50% se poate aplica în funcţie de sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit fie trimestrial, fie anual). Aceste facilităţi fiscale pot fi folosite pentru mărirea retenţiei sau a investiţiilor în zona CDI de la echipamente, ateliere, până la faimoasele "laboratoare de inovare".

"Trebuie evidenţiată, însă, limita fină de substanţă între proiectele care se califică pentru acordarea facilităţilor fiscale din domeniul IT şi cele care, în acelaşi timp, pot fi eligibile pentru facilităţile acordate CDI. De aceea, o analiză per proiect şi per activitate trebuie întreprinsă în prealabil pentru a ilustra impactul financiar, dar şi efortul administrativ pentru aplicarea unei facilităţi sau a celeilalte", spune Claudia Sofianu.

Astfel, pentru ca un proiect de dezvoltare software să fie clasificat drept CDI, finalizarea trebuie să depindă de un avans ştiinţific şi/sau tehnologic, iar scopul proiectului trebuie să fie rezolvarea metodică a unui sistem ştiinţific şi/sau incertitudine tehnologică.

"Adaptarea software-urilor deja existente şi activităţile de suport pentru acestea nu au neapărat un caracter inovator pentru a susţine facilitatea CDI. Totuşi, inovarea se naşte atunci când se produc noi teoreme şi algoritmi în domeniul IT, precum şi cercetarea şi dezvoltarea instrumentelor software sau a tehnologiilor în domenii specializate de calcul. Cu titlu de exemplu, inovarea apare în procesarea imaginilor, prezentarea geografică a datelor, recunoaşterea caracterelor, inteligenţa artificială şi alte domenii asemănătoare. Aceste activităţi sunt doar câteva exemple şi apar în literatura de specialitate (în special în publicaţiile OCDE). În concluzie, dacă substanţa activităţilor din domeniul IT este de inovare şi dacă se respectă prevederile legislative româneşti cu privire la CDI, merită cunoscute şi aplicate facilităţile fiscale cât timp mai sunt disponibile", mai spune Claudia Sofianu.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.

Compania este prezentă în România din anul 1992. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News