Clotilde Armand dă cu piciorul la 3 milioane de euro din PNRR. Ca să se scuze, city-managerul Tudor Roșca îi acuză pe ceilalți primari, de la Nicușor Dan la Radu Mihaiu, de ”manipulare abjectă”

Administratorul Public al Sectorului 1, Tudor Roșca,  acuză, într-o postare de pe contul său de Facebook, că primarul Clotilde Armand este supus unei “manipulări abjecte”, menită să o discrediteze. Concret, Roșca încearcă să justifice incompetența sau refuzul de implicare al Primăriei Sectorului 1 într-un proiect cu finanțare din PNRR, acuzând primarii de sectoare și primarul general că s-au asociat fără știrea ei și n-au informat-o despre planurile de modernizare a transportului public. Fiindcă la acest proiect participă toate celelalte cinci primării de sector, ca parteneri semnatari ai unui Acord încheiat cu Primăria Generală a Capitalei.

Justificarea lui Tudor Roșca pentru această situație este aceea că primarul Clotilde Armand “nu a fost informat în timp util despre existența acestui proiect”, ca să poată depune documentele necesare participării. Asta, în condițiile în care Consiliul General al Municipiului București a adoptat proiectul de depunere a cererii de finanțare prin PNRR încă din octombrie 2022, hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial, iar toate celelalte cinci consilii locale de sector au aprobat, la rândul lor, prin hotărâri adoptate tot în octombrie 2022, proiectul și asocierea în acest parteneriat cu Primăria Capitalei. 

Finanțare din PNRR de peste 68 de milioane de lei

Astfel, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 545 din data de 10 octombrie 2020, a fost aprobată depunerea cererii de finanțare cu titlul “Sistem ITS Integrat Smart & Green Mobility pentru Regiunea București-Ilfov; informarea călătorilor în stațiile de transport public”, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 – Fondul Local. Aceeași hotărâre a Consiliului General a aprobat și încheierea unui acord de parteneriat între Municipiul București, prin primarul general Nicușor Dan, și toate cele șase sectoare ale Capitalei, reprezentate, fiecare, prin primarul de sector. 
Conform HCGMB 5454 din 10 octombrie 2022, a fost aprobată valoarea totală a proiectului de 68.659.708,3 lei fără TVA, adică 13.947.751,11 euro, la care se adaugă o valoare neeligibilă pentru fondurile PNRR de 331.800,7 lei fără TVA. Primăria Capitalei a primit, astfel, aprobarea Consiliului să participe la proiect cu o sumă eligibilă de 3.364.527,81 de lei fără TVA și cu o sumă neeligibilă de 331.802,29 de lei fără TVA. Restul sumelor eligibile din PNRR urmau a fi atrase de primăriile de sector, care nu au de contribuit cu niciun leu, din fondurile proprii. Documentul citat mai arată că se vor asigura toate resursele de finanțare necesare implementării proiectului, finanțarea de la bugetul propriu al Municipiului București a tuturor cheltuielilor neeligibile care mai pot apărea, nota de fundamentare și Acordul de parteneriat.

Administratorul public Tudor Roșca încearcă să o “scoată” victimă pe șefa sa

Administratorul Public al Sectorului 1, Tudor Roșca, scrie pe contul său de Facebook, la o fotografie în care apare harta Bucureștiului, cu stațiile STB ce urmează a fi digitalizate în toată Capitala, minus Sectorul doamnei Clotilde Armand, că “este o manipulare abjectă, menită să discrediteze primarul Sectorului 1”.

“Poza pe care o vedeți este rezultatul unei mizerii făcute după o operațiune de tip sovietic. Primarul Sectorului 1 nu a fost informat despre acest proiect sub nicio formă în timp util. Eu am fost contactat de o doamnă, după programul de lucru, cu o zi înainte de termenul limită pentru depunerea proiectului. Îmi cerea să îi transmit urgent o hotărâre de consiliu local pentru participarea Sectorului 1 (care nu există). Un HCL este un act normativ, similar unei legi. Nu poți face în câteva ore o lege. (…)”, susține Tudor Roșca.
În aceeași postare, administratorul public al Sectorului 1 mai scrie că “Sectorul 1 nu participă la acest proiect PNRR pentru  că a fost informat despre existența lui cu câteva ore înainte de termenul limită pentru depunere, timp în care, legal, nu se mai putea face nimic. Actuala administrație a Sectorului 1 își dorea să participe la acest proiect dacă era informată în timp util despre existența lui, susține Roșca.
La finalul postării, city-managerul întreabă retoric: “Sunt curios dacă apare ca prin minune, pe undeva, vreo “hârtie” care era “transmisă”, dar care, până acum, nu a fost văzută de nimeni din primărie”.

Chiar și ”prietenii” city-managerului reproșează incompetența administrației Clotilde

Secțiunea de comentarii, pe contul de socializare al lui Tudor Roșca, este limitată la prietenii săi din listă. Chiar și aceștia acuză o lipsă de comunicare a Sectorului 1 cu restul administrațiilor din București. Am încercat, la rândul nostru, să îi scriem administratorului, pentru a-l întreba cum se face că toți ceilalți cinci primari de sectoare din București știau de existența proiectului, doar Clotilde Armand nu. Toate consiliile locale de sector, cu excepția Sectorului 1, au aprobat, prin hotărâre, încă din luna octombrie a anului trecut, participarea la proiect. Mai mult, toți ceilalți cinci primari de sector, cu excepția lui Clotilde Armand, au fost delegați să reprezinte sectoarele în cadrul acestui parteneriat. Inclusiv edilul Sectorului 2, Radu Mihaiu, care este coleg de partid – USR -  cu Clotilde Armand. 
Asta, ca să nu mai amintim de faptul că USR este reprezentat, la nivelul Primăriei Capitalei, al Consiliului General, al primăriilor de sector și al consiliilor locale de sector de destul de mulți consilieri, chiar și viceprimari, care cunoșteau, toți, “din timp util” despre existența acestui proiect. Încercarea de a afla răspunsul la aceste întrebări din partea lui Tudor Roșca s-au soldat cu eșec.

Ce nu știa managerul lui Armand era publicat în presă de trei luni

Teoretic și practic, Primăria Sectorului 1 nu avea cum să nu cunoască despre existența acestui proiect, având în vedere că figura, în prima variantă a Hotărârii Consiliului General, din octombrie 2021, ca partener asociat în cadrul proiectului. Apoi, atât hotărârea CGMB citată, cât și anexele acesteia, au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București.
După care, există comunicări publice făcute de la nivelul Primăriei Capitalei și articole de presă care vorbesc despre acest proiect și despre asocierea tuturor sectoarelor în cadrul lui. Spre exemplu, încă din 6 octombrie 2022, a fost publicat de către site-ul “Economica.net” un articol intitulat “Primăria Municipiului București vrea să se asocieze cu primările de sector într-un proiect de modernizare a stațiilor STB cu finanțare PNRR”. Articole cu un conținut similar au apărut, în aceeași perioadă, în “clubferoviar.ro”, pe siteul Consiliului Județean Ilfov sau pe “Cfir.ro”.
Faptul că toate celelalte primării de sector au știut despre acest proiect este dovedit de hotărârile de consiliu local adoptate de către acestea. Consiliul Local al Sectorului 2 a adoptat, în 5 octombrie 2022, HCL 368. Consiliul Local al Sectorului 3 a adoptat, la 11 octombrie 2022, HCL 453. Consiliul Local al Sectorului 4 a adoptat, la data de 7 octombrie 2022, HCL 268. Consiliul Local al Sectorului 5 a adoptat, la data de 6 octombrie 2022, HCL 168. Iar Consiliul Local al Sectorului 6 a adoptat, la data de 6 octombrie 2022, HCL 260.
Toate aceste hotărâri aprobă Acordul de parteneriat cu Primăria Capitalei, în care figurează, ca “Partener 2” și Sectorul 1 al Municipiului București, pecum și alocarea sumelor aferente fiecărui sector, prin fonduri PNRR.

Sectorul 1, cele mai multe stații de transport public din București

Potrivit notei de fundamentare, în București funcționează 173 de linii urbane de transport, cu patru operatori, existând 2.271 de stații pentru călători.

Cele mai multe stații se află amplasate pe raza Sectorului 1 (483), urmate de Sectorul 2 (425 de stații), Sectorul 6 (379 de stații), Sectorul 3 (372 de stații), Sectorul 4 (318 stații) și Sectorul 5 (294 de stații).

Proiectul “Sistem ITS Integrat Smart & Green Mobility pentru Regiunea București-Ilfov; informarea călătorilor în stațiile de transport public”, pentru care s-a aprobat depunerea cererii de finanțare prin PNRR, își propune să facă mai atractivă folosirea mijloacelor de transport în comun, în detrimentul utilizării autoturismului personal, una dintre componentele acestui deziderat fiind modernizarea sistemului public de transport prin dezvoltarea componentei ITS pentru transportul public din București, prin informarea călătorilor în aproximativ 1.272 de stații de transport de pe raza tuturor celor șase sectoare ale Capitalei, denumite “parteneri în acest proiect”.

Proiectul mai vizează dotarea stațiilor respective cu echipamente care să afișeze informații în timp real cu privire la organizarea și funcționarea programului de circulație al vehiculelor, atât vizual, cât și audio. Se dorește, de asemenea, digitalizarea acestor servicii de informare a călătorilor și adaptarea sistemului la necesitățile persoanelor cu dizabilități.

Clotilde Armand pierde peste 3 milioane de euro, din PNRR

Conform primei variante a proiectului, aprobată în toamna anului trecut de Consiliul General al Municipiului București, trebuiau digitalizate 304 stații la nivelul Sectorului 1, restul. În aceste stații urmau să fie efectuate investiții, cu bani europeni, în stâlpii dotați cu plăcuțe pentru afișare electronică, cu un spațiu destinat pentru hărți și programul de funcționare, dar și dezvoltarea unor elemente ITS integrate care să informeze în timp real călătorii.
Primăria Sectorului 1, ca partener, ar fi putut atrage, în acest proiect, suma eligibilă de 3.199.830,19 euro fără TVA, fonduri din PNRR. Sectorul 2 va atrage 2.497.807,26 euro, Sectorul 3 cu 2.015.510,12 euro, Sectorul 4 cu 1.933.151,96 euro, Sectorul 5 cu 1.553.815,83 euro, iar Sectorul 6 cu 1.986.401,21 euro.

În Anexa 2 la Hotărârea HCGMB 454 din 10 octombrie 2022, a fost aprobat și Acordul de parteneriat, în care Primăria Capitalei, reprezentată de Nicușor Dan, este lider, iar toate cele șase sectoare, inclusiv Sectorul 1, prin Clotilde Armand, erau parteneri. 

Clotilde, eliminată în 20 ianuarie pentru că nu a depus documentele, se scuză prin city-manager abia în februarie

În aceste condiții, este absolut de neînțeles cum Primăria Sectorului 1 și primărița Clotolde Armand nu au avut cunoștință despre existența acestui proiect, așa cum susține public administratorul public Tudor Roșca, în postarea sa de pe 21 februarie.
Cu aproximativ lună înainte ca Roșca să publice postarea citată anterior, Consiliul General al Municipiului București s-a întrunit din nou în ședință și a adoptat HCGMB nr. 2/31.01.2023 privind modificarea HCGMB nr. 454/10.10.2022. Concret, s-a modificat, atunci, articolul 2, valoarea proiectului fiind scăzută la 52.907.904,23 lei fără TVA, din care cheltuielile eligibile prin PNRR au ajuns la 27.927.027,81 de lei fără TVA. 
De asemenea, a fost modificată și Anexa 2, privind Acordul de parteneriat, din el dispărând partenerul Primăria Sectorului 1. În proiect au rămas de digitalizat 968 de stații, din care 244 în Sectorul 2, 205 stații în Sectorul 3, 188 de stații în Sectorul 4, 149 de stații în Sectorul 5 și 182 de stații în Sectorul 6.
Valoarea eligibilă cu fonduri PNRR cu care urmează să participe fiecare dintre cele cinci primării de sector rămase în acest Acord este de câte un milion de euro fără TVA fiecare. Iar Primăria Capitalei va participa cu 750.874,54 de euro fonduri eligibile și cu 5.064.268,88 euro fonduri neeligibile.
La rândul lor, toate cele cinci consilii locale rămase în cadrul acestui acord, după ieșirea Primăriei Sectorului 1, au emis noi hotărâri prin care au modificat hotărârile inițiale, adoptate în cursul lunii octombrie a anului trecut. Acest lucru s-a întâmplat prin HCL Sector 2 nr. 35 din 25 ianuarie 2023, prin HCL Sector 3 nr. 13 din 26 ianuarie 2023, prin HCL Sector 4 nr. 13 din 30 ianiarie 2023 sau prin HCL Sector 6 nr. 16 din 26 ianuarie 2023.
Din aceste documente ajustătoare aflăm faptul că “Primăria Capitalei a transmis în atenția partenerilor, la data de 20 ianuarie 2023, informații despre “eliminarea din parteneriat a Sectorului 1 al Municipiului București, ca urmare a nedepunerii documentelor necesare” și includerea în acordul de parteneriat exclusiv a partenerilor care au depus documentele necesare și indicarea sumelor alocate acestora”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News