Clujenii au făcut un jeleu cum nu ați mâncat niciodată. Ce conține

Reţeta a fost creată de un student la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Produselor Alimentare, Adrian Martău, care îşi pregăteşte lucrarea de diplomă. El a folosit pentru acest produs un gelifiant natural, pectina, iar ca şi arome a folosit combinaţii de portocală, căpşuni şi nucă de cocos. Nanoparticulele de aur, folosite în jeleu, au proprietăţi antibacteriene şi antioxidante şi dublează practic durata de valabilitate a produsului.

Adrian Martău a explicat că, în mod normal, jeleul ar avea o durată de valabilitate de trei zile, însă în acest mod poate fi prelungită până la aproape o săptămână.

'Aceste nanoparticule au şi caracteristici antibacteriene şi antioxidante. Am folosit extracte naturale, compuşi biologici activi. Sper că este un proiect inovativ şi să îl regăsim pe piaţă, în alimentaţie, ca desert. Am putea extinde durata de valabilitate fără să intervenim asupra valorii nutritive. În jeleurile obişnuite se adaugă cantităţi mai mari de zahăr, care depăşesc 30%, însă la acest produs am folosit un adaos de zahăr de sub 15%', a spus studentul care speră să găsească o soluţie pentru fabricarea produsului la scară mai mare şi comercializarea în magazine.

Tânărul a fost ajutat în munca sa de o echipă formată din colegi şi doi coordonatori de la USAMV, la rândul lor creatorii unor reţete de produse inovative, premiate în anii trecuţi la diferite concursuri. Unul dintre coordonatorii echipei, Dan Vodnar, a declarat că ideea de a se folosi nanoparticule de aur a apărut pentru a aduce un plus de inovaţie şi un element interesant de cercetat, care să reprezintă în acelaşi timp şi o alternativă sănătoasă la jeleurile existente, care de cele mai multe ori conţin mult zahăr, gelatină şi aditivi alimentari.

Jeleul conţine doar ingrediente naturale

'Ideea acestui jeleu cu care venim noi acoperă un segment de piaţă al consumatorilor care îşi doresc jeleuri din extracte naturale. Utilizăm pectină, nu gelatină, extracte naturale din fructe şi plante. Este o idee dezvoltată la nivel de laborator şi ne propunem să continuăm cercetările şi sperăm să obţinem un proiect de cercetare pentru a-l dezvolta şi a-l duce cât mai aproape de zona de industrie', a spus Dan Vodnar. Cel de-al doilea coordonator al echipei, Loredana Leopold, care este şef de lucrări la Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV, este cea care s-a ocupat de crearea nanoparticulelor de aur.

Ea a explicat că aceste nanoparticule nu cresc preţul produsului final, aşa cum s-ar putea crede şi că ele sunt folosite pe scară destul de largă în domeniul medical şi farmaceutic, dar şi alimentar.

'Sinteza de nanoparticule folosită în jeleuri are la bază sare de aur, dizolvată în apă, care se reduce cu un extract de usturoi, ceea ce îi dă o biocompatibilitate mai mare', a explicat Leopold. Sarea de aur se comercializează şi poate fi cumpărată la un preţ de aproximativ 100 de euro gramul, dar cantitatea folosită la jeleuri nu este atât de mare pentru a-i mări preţul. Loredana Leopold a explicat că nanoparticulele de aur nu sunt toxice, dar trebuie totuşi ca doza folosită să fie strict supravegheată, respectând normativele existente. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News