CNAS, proiecte de digitalizare la nivel european. Bootcamp în București, în colaborare cu Comisia Europeană

În deschiderea evenimentului au participat în calitate de speaker Diana Loreta Păun- Consilier Prezidențial - Departamentul Sănătate Publică, Nelu Tătăru - Președinte - Comisia Pentru Sănătate și Familie - Camera Deputaților Fulvia Raffaelli - Head of Digital Health Unit - DG SANTE (video), Cristian Bușoi- Raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE, Laura Petcu - Direcţia Generală Implementare şi Monitorizare Proiecte  - Ministerul Sănătăţii.

„Creșterea calității și eficienței serviciilor acordate pacienţilor europeni, implicit și a celor din România, depinde în mare măsură de digitalizarea sistemului de sănătate. Introducerea unor noi instrumente informatice accelerează şi simplifică procedurile de acordare a serviciilor şi a medicamentelor în sistemul de sănătate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Printre obiectivele utilizării tehnologiei digitale în sănătate se numără ușurarea muncii personalului medico-sanitar, reducerea timpilor de lucru şi de aşteptare, dar şi asigurarea acurateței şi securităţii în centralizarea, stocarea, şi utilizarea datelor medicale ale pacienţilor. Este un privilegiu pentru noi să facilităm cadrul de colaborare a specialiştilor în sănătate digitală la nivel european, pentru implementarea acestor instrumente digitale în interesul pacientului ”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Fulvia Raffaelli a precizat că digitalizarea în sănătate va schimba viața zilnică nu doar a specialiștilor, ci și „a fiecăruia dintre noi, ca pacienți”, iar dr. Diana Loreta Păun a subliniat că „instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienții primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar specialiștii pot oferi îngrijire individualizată și își pot eficientiza fluxurile de lucru prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament, cu îmbunătățirea rezultatelor, reducerea costurilor și a erorilor umane”.

Totodată, dr. Nelu Tătăru a atras atenția asupra faptului că digitalizarea reprezintă de asemenea o formă de debirocratizare, iar dr. Cristian Bușoi a afirmat că „o atenție deosebită trebuie acordată interconectării sistemelor informatice pentru ca acestea sa funcționeze la fel în toate colțurile Uniunii Europene, iar de aceea construim astăzi o legislație nouă, modernă, care contribuie la folosirea potențialului maxim al datelor electronice de sănătate în condiţii foarte clare de securitate și de confidenţialitate”.

e-Prescription și Patient Summary, în context transfrontalier

La începutul acestui an, România a fost desemnată gazda evenimentului, ca recunoaştere a implicării active şi a proiectelor în curs de implementare derulate de CNAS, unul dintre parteneri importanți în domeniul digitalizării în sănătate la nivel european.

În cadrul întrunirii din acest an, reprezentanţii statelor membre îşi propun să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de „e-Prescription”- prescripţie electronică  și „Patient Summary” - dosarul medical al pacientului, în context transfrontalier. Cele doua componente vor permite pacienţilor europeni să utilizeze prescripţia şi documentele medicale proprii în format electronic atunci când necesită tratament şi servicii medicale pe teritoriul altui stat membru.

Evenimentul, care aduce împreună, într-un cadru tehnic de lucru, peste 80 de specialiști din domeniul sănătăţii digitale din 22 de state membre ale Uniunii Europene, are ca scop şi colaborarea în vederea dezvoltării punctului național electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la spaţiul electronic al datelor privind sănătate European Health Data Space[ii] (EHDS).

Proiectul de Spaţiu european al datelor privind sănătatea a fost lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2022 şi va permite persoanelor fizice din întreaga UE să își exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Cetățenii vor fi în măsură să acceseze și să partajeze cu ușurință aceste date, păstrând în același timp un control mai mare, în deplină conformitate cu abordarea generală în materie de protecție a datelor. În același timp, activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății va deveni mai ușoară și mai eficientă. Datorită unei mai bune interoperabilități, profesioniștii din domeniul sănătății vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogățind astfel baza de informații relevante pentru deciziile privind tratamentul și diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienților se află în altă țară din UE.

CNAS, granturi europene pentru digitalizare

În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea „e-Prescription”, for Cross-Border eHealth– privind aplicarea drepturilor pacienților la asistența medicală transfrontalieră, pentru asigurarea continuității în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru.

Totodată, CNAS, a depus documentația pentru obținerea finanțării  proiectului „Patient Summary”, care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienților în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE.

În acelaşi timp, CNAS participă ca partener alături de Institutul Naţională de Sănătate Publică, la Joint Action EU4H-2022, activitate preliminară de introducere în statele membre a tehnologiei necesare în vederea realizării schimbului de date medicale transfrontaliere.

Anual sunt înregistrate, procesate, validate şi dezvoltate peste 150 milioane de consultaţii şi servicii medicale în ambulatoriu şi în spitale, peste 50 de milioane de reţete, peste 7 milioane de internări în spitalizare continuă sau de zi, peste 5 milioane de bilete de trimitere, peste 300.000 de documente europene (carduri și formulare europene).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News