CNMR. Banca Mondială, concluzii grave pentru România

Echipa a analizat Indicele Capitalului Uman (HCI) realizat de Banca Mondială la nivel internațional pentru 157 de state în cadrul unui RAPORT reliefând datele aferente pentru România, dar formulând în același timp concluzii și recomandări ce vor fi înaintate tuturor instituțiilor statului și actorilor sociali pentru corectarea gravelor deficiențe identificate. Prezentăm mai jos o mică parte din raportul de analize și concluzii al echipei de cercetători din cadrul CNMR.

România ocupă locuri rușinoase

Conform Băncii Mondiale, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană și penultimul din Europa în ceea ce privește Indicele Capitalului Uman ceea ce arată deficiențe majore ale sistemelor de educație și sănătate, luate ca puncte de referință în cadrul studiului. Astfel, strict în ceea ce privește educația rezultă conform acestui index că din cei 12,2 ani de studiu, românii valorifică doar 8,8 ani. Prin urmare aproximativ 3 ani sunt pierduți atât ca timp cât și ca finanțare și resurse alocate. În urma acestui studiu se impune de către toate instituțiile și organizațiile implicate în sistemul de învățământ o ajustare și alocare corespunzătoare a resurselor și a planificării actului educațional.

Îndemnul cercetătorilor CNMR

Cercetătorii CNMR recomandă tuturor actorilor din mediul educațional studierea modelelor similare al căror index le plasează în fruntea clasamentului în cadrul Uniunii Europene și în lume astfel încât armonizarea actului educațional cu resursele alocate să determine România să urce în clasament până în 2020 la o medie de cel puțin 75% a perioadei de învățare. Cu titlu de exemplu, în timp ce în Uniunea Europeană media perioadei de învățare este de peste 80 % in Romania este de 72 %.

O altă concluzie gravă a acestui Index o reprezintă valorificarea capitalului uman din perspectiva analizării sistemului de sănătate și speranței de viață. Astfel, după cum se va putea vedea mai jos ”rata de supraviețuire a adulților” este 0,87, semnificând faptul că doar 87% dintre persoanele în vârstă de 15 ani vor supraviețui până la vârsta de 60 de ani, fiind inferioară celei înregistrate în țări precum Grecia (0,94), Serbia (0,89) sau Albania (0,94).

Mediul rural, zona sistemului de sănătate cu cele mai multe carențe

Cercetătorii CNMR recomandă și în cazul sistemului de sănătate o revizuire a sistemului de alocare și cheltuire a resurselor, auditarea și modernizarea sistemului de management și control, dar și dezvoltarea de programe de bune practici și schimburi de experiență în țări aflate în fruntea clasamentului care să vizeze administrarea managementului medical cu precădere în mediul rural, zona sistemului de sănătate cu cele mai multe carențe și probleme de acces și tratament.

Compatibilizarea pieței forței de muncă cu produsul educațional precum si creșterea gradului de adaptabilitate a mediului de educație și formare cu noile tehnologii reprezintă o altă recomandare.

Această analiză și concluziile echipei de cercetători CNMR vin ca urmare a poziționării CAPITALULUI UMAN ca principală resursă economică a României, precum și ca principal asset/avantaj competitiv în viziunea CNMR în raport cu restul țărilor din UE și nu numai.

Ce este Indicele capitalului uman (HCI)

Indicele capitalului uman (HCI) este un indicator calculat de Banca Mondială pentru a măsura cantitatea de capital uman pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să-l atingă până la vârsta de 18 ani, ținând cont de condițiile proprii fiecărui stat, luând ca punct de referință un sistem de educație și sănătate complet. Valorile sale teoretice se pot încadra în intervalul 0 – 1.

Ce țări s-au situat pe primele poziții ale clasamentului

Ediția din anul 2018 a acestui indice a luat în studiu 157 state, situate pe toate continentele planetei. Pe primele 3 poziții ale clasamentului s-au situat Singapore (0,88), Coreea de Sud (0,84) și Japonia (0,84), iar ultimele 3 poziții au fost ocupate de Chad (0,29), South Sudan (0,30) și Niger (0,30).

Dintre țările europene cele mai bune poziții au fost ocupate de Finlanda (locul 5, HCI = 0,81), Irlanda (locul 6, HCI = 0,81) și Suedia (locul 8, HCI = 0,80), iar pe ultimele locuri s-au situat Macedonia (locul 88, HCI = 0,53), Kosovo (locul 88, HCI = 0,53) – stat nerecunoscut de către România și Moldova (locul 75, HCI = 0,58).

România ocupă poziția 67

România ocupă poziția 67 cu HCI = 0,60, fiind poziționată în prima jumătate a clasamentului statelor luate în studiu, aspect aparent îmbucurător. Ținând însă seama că majoritatea statelor care ne urmează în clasament sunt state din zone slab dezvoltate economic, acest loc nu este deloc onorant. Într-un clasament informal al statelor membre UE, România ocupă ultima poziție, fiind devansată de Bulgaria (locul 44, HCI = 0,68), Grecia (locul 42, HCI = 0,68) etc.

Pe componente ale HCI, punctaje scăzute s-au obținut, mai ales, pentru următorii indicatori:
- ”scorurile armonizate ale testelor”, unde România a obținut un scor de 452 puncte (în scădere față de 455 puncte în anul 2012), pe o scară în care 625 reprezintă performanțe avansate, iar 300 reprezintă un nivel minim;

-”anii de școală ajustați la învățare” cu doar 8,8 ani din 12,2 ani efectivi, semnificând faptul că doar 72% din perioada de învățare este valorificată, în timp ce în majoritatea statelor europene acest indicator depășește nivelul de 80%;

-”rata de supraviețuire a adulților” este 0,87, semnificând faptul că doar 87% dintre persoanele în vârstă de 15 ani vor supraviețui până la vârsta de 60 de ani, fiind inferioară celei înregistrate în țări precum Grecia (0,94), Serbia (0,89) sau Albania (0,94).

Îngrijorător este și faptul că nivelul HCI a scăzut de la 0,63 în anul 2012 la 0,60 în 2017, ceea ce poate avea consecințe economice și sociale negative, pe termen mediu și lung.

,,CNMR reprezintă un POL de expertiză unic în România adunând profesioniști din multe domenii importante pentru cetățeni. Ne-am propus și vom furniza tot mai des analize și soluții la probleme grave ale societății. Dincolo de analiza critică documentată, CNMR își asumă și furnizarea de soluții către decidenți de care aceștia pot sau nu să țină cont. A venit însă momentul să ne preocupăm și de teme orizontale, vitale pentru dezvoltarea economică, socială și spirituală a poporului român. Le mulțumesc colegilor care au lucrat la acest raport și sunt convins că raportul complet va prezenta argumente solide pentru ajustarea, modificarea sau îmbunătățirea unor decizii, măsuri sau politici publice”, a declarat Alexandru Cumpănașu, președintele CNMR.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News