Pericolul tăcut care paște economia țării. România riscă să devină portretul robot al lumii a treia europene

Mircea Coșea arată că recesiunea nu are neapărat legătură cu această creștere a prețului gazelor. Motivul este simplu – nu doar prețul gazului este cauza declinului financiar al țării.

"România riscă să devină portretul robot al lumii a treia europene cu perspectiva "consolidării" acestei poziții pe termen lung. În pofida creșterii economice din 2013, și chiar a uneia în 2014, pericolul ratării obiectivului strategic de convergență reală cu UE este tot mai evident. Susțin această afirmație prin analiza pe care o fac conjuncției recente a unor factori de natură externă și internă, printre care cei mai importanți consider a fi: tendința de schimbare a modelului politic european, cadrul geopolitic și cronicizarea deficitelor de structură al economiei românești", susține Mircea Coșea.

Cum ne influențează schimbarea modelului politic european

Editorialistul este de părere că "Tratatul privind stabilitatea, coordonarea, guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare" este un act pur politic prin care Germania vrea să salveze moneda euro. Prețul plătit pentru salvarea monedei este unul mare deoarece se referă la abandonarea în mare măsură a modelului de economie socială de piaţă care a dominat Uniunea Europeană. Dacă România va adopta acest tratat, țara noastră va avea mari dificultăți.

"Obiectivul strategic al ţării noastre fiind reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de media UE, intrarea în acest sistem bugetar restricțional nu mai poate garanta o creşterea economică la nivel constant și înalt din lipsa unor motoare de antrenare", continuă Mircea Coșea.

Noul tratat vrea introducerea unui set de reguli care să îmbunătățească disciplina bugetară

Mircea Coșea vorbește despre două elemente importante în parcursul României în următorii ani. Primul se referă la momentul introducerii Tratatului, un moment care coincide cu una dintre cele mai negre perioade ale situației economice de după 1990.

"Pentru a realiza obiectivele convergenței și ale trecerii la euro, România este obligată să realizeze rapid o serie de reforme structurale care să rezolve problemele vitale ale siguranței energetice, alimentare, infrastructurale, demografice, educaționale și de sănătate care necesită investiții generoase și rapide", spune Coșea.

Editorialistul mai face referire și la un alt element important – gradul de îndatorare al țării noastre. Chiar dacă nu este vorba despre o datorie publică mare, ritmul de creștere este unul accelerat. 

Noile tendințe din politica europeană ar putea avea efecte dezamăgitoare față de așteptările pe care România le-a avut în momentul aderării. Rămâne de văzut cum se pune problema acceptului noului model politic UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News