COD ROȘU de caniculă. Atenție: Pot apărea probleme cu penele de curent! Zonele vizate

Codul roşu este valabil pentru zilele de 13 şi 14 iulie şi vizează zone din Crişana, Banat, Oltenia, Muntenia şi Moldova şi Municipiul Bucureşti.

În aceste regiuni, valul de căldură va continua să se intensifice şi se vor înregistra temperaturi maxime între 37 şi 41 de grade. Disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

Minimele termice nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza nopţi tropicale.

Potrivit ANM, valul de căldură va persista în toată ţara şi în zilele următoare.

În restul ţării, va fi Cod portocaliu la final de săptămână.

Astfel, în judeţele din Maramureş, Transilvania, Dobrogea şi zona Carpaţilor Orientali, valul de căldură va persista şi se va intensifica. Va fi caniculă, temperaturile maxime vor fi de 35...40 de grade, iar pe litoral de 32...35 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

Local, minimele termice nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza nopţi tropicale

Astfel, sub Cod portocaliu se vor afla judeţele Maramureş, Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sibiu, Harghita, Braşov, Covasna, Tulcea şi Constanţa, integral, şi parţial, Suceava, Neamţ şi Bacău, restul judeţelor fiind vizate de Codul roşu.

Pot apărea pene de curent

În această perioadă, temperaturile sunt și cu 7 grade peste medie, iar atunci când este foarte cald și nu bate vântul, producția de energie eoliană scade.

Pe de altă parte, și debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână. Producția de energie a hidrocentralelor este cu mult sub cea de anul trecut pentru că avem o vară secetoasă.

A explicat mai multe ministrul Sebastian Burduja.

„România înregistrează în aceste zile prețuri la energie electrică peste media țărilor europene. Este important de precizat că aceste prețuri sunt pe piețele spot, unde volatilitatea este dată de mai mulți factori, unii interni, alții externi, pe care îi voi detalia în rândurile următoare.

La fel de important, ca să înțelegem cum funcționează piețele pe termen scurt, este să ne amintim și ce s-a întâmplat pe 29 aprilie, de exemplu, când România a avut cel mai mic preț al energiei electrice din regiune și al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană. Sau pe 20 martie, când prețul în țara noastră a fost și cu 40% mai mic față de prețurile din Polonia, Germania. Acestea sunt doar două exemple.

Și poate cel mai important este că volatilitatea prețurilor din această perioadă NU are niciun impact negativ în facturile noastre. Ținem prețurile sub control, prin mecanismul de plafonare, până la 31 martie 2025.

Am primit confirmări de la Eurostat, în ultimul raport, că prețul plătit de populație în România este al cincilea cel mai mic din UE. Iar din analizele noastre, pe baza informațiilor primite de la principalii furnizori, prețurile facturate în ultimele luni sunt și cu 15% mai mici față de plafonul maxim.

Revenind la contextul în care ne aflăm și care are impact în prețurile de pe piețele spot, precizez:

- producția scăzută de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe de preț pe PZU între țara noastră și țările din Vest;

- interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e;

- la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;

- noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună vs cea planificată;

- cum am comunicat la acel moment, reamintesc că în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria;

- indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabil pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud - estul Europei;

- în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;

- fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție din solar (în special în vârful de seară). Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic;

- debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;

- în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;

- în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;

- se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unități nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, și oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcțiune pe data de 29.06.2024.

Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanța cuplării României la piața europeană, cât și nevoia de investiții accelerate în producerea de energie regenerabilă și în bandă în țara noastră, în stocare și în creșterea capacității de interconexiune dintre România și țările vecine.

Am început să lucrăm accelerat la Ministerul Energiei și în 12 luni de mandat am atras investiții de 13,6 miliarde de euro — fonduri nerambursabile, la care se adaugă contribuția beneficiarilor (încă pe atât, estimăm). Bani pentru Transelectrica, pentru distribuitori, pentru creșterea producției regenerabile, pentru stocare, pentru noi grupuri pe gaz, pentru programul nuclear. Investim și dezvoltăm fiecare componentă de pe lanțul energetic.

Din păcate, în energie investițiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. Construirea de reactoare nucleare și SMR-uri necesită ani de zile, la fel și centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiții în distribuție, transport și energie verde sunt puse acum în linie dreaptă și nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final.

Iar azi, așa cum am promis săptămâna trecută, după prima întâlnire, ne reîntâlnim la minister cu ANRE, Transelectrica, Opcom și asociațiile producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor din energie pentru a pune pe masă soluții și măsuri pentru a păstra o piață stabilă și echilibrată”, a scris Sebastian Burduja, pe Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News