Codrin Ştefănescu (PSD): Sănătatea este pe marginea prăpastiei

Sănătatea în România este pe marginea prăpastiei, iar situaţia generală în care se găseşte sistemul medical din România încalcă toate cele 14 puncte din Carta Europeană a drepturilor pacienţilor, consideră secretarul Consiliului Naţional al „Lipsa celor mai elementare condiţii din spitale, situaţia economică precară, înjumătăţirea de la an la an a bugetelor alocate, lipsa medicamentelor şi a instrumentarului medical, aparatura medicală depăşită, iar în unele cazuri chiar inexistenţa sau condiţiile improprii pentru tratarea pacienţilor, determină tot mai mulţi medici să depună memorii şi petiţii conducerilor spitalelor. În acest mod, cadrele medicale reclamă situaţia descrisă mai sus, şi, mai mult decât atât, 'îşi rezumă dreptul de a-şi mai asuma răspunderea actului medical'", afirmă Codrin Ştefănescu, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, astfel de poziţii şochează prin modul tranşant în care medicii trag un puternic semnal de alarmă asupra dezastrului din sistemul medical românesc. "Şi, în acelaşi timp, obligă directorii de spitale să 'bombardeze', la rândul lor, cu petiţii şi memorii, Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Sănătate etc., de la care, evident, nu primesc niciun răspuns", a adăugat acesta.

Un ultim caz exemplificat de social-democrat este cel de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde mai multi şefi de secţii, medicii de un profesionalism indubitabil, chirurgi renumiţi, printre care şi foştii miniştrii ai Sănătăţii Mircea Beuran şi Daniela Bartoş au depus memorandumuri asemănătoare directorului general al spitalului, profesor doctor Alexandru Macovei.

„Aceştia, la fel ca şi colegii lor din alte centre medicale, îşi declină responsabilitatea actului medical, din cauza condiţiilor inacceptabile în care sunt obligaţi să trateze pacienţii şi a lipsei de medicamente. Mai mult decât atât, la secţia Urgenţă, personalul de gardă este aproape pe punctul de a refuza primirea bolnavilor, din cauza lipsei medicamentelor de bază, chiar şi în cazul unor intervenţii minimale. Adică, pe scurt, pur şi simplu nu mai au nimic din ceea ce este necesar pentru a salva viaţa unui pacient“, argumentează Ştefănescu.