Coiful de aur de la Coțofenești: Olandezii admit că ancheta e în impas

Ministrul Educației, Culturii și Științei, Eppo Bruins, ar putea fi nevoit să își asume responsabilitatea financiară pentru coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate, în cazul în care acestea nu vor fi recuperate. Ministrul nu a putut preciza încă despre ce sumă este vorba. În prezent, poliția continuă să caute obiectele de artă furate în luna ianuarie, scrie ND.

RTL Nieuws a transmis ieri că ancheta privind obiectele de aur furate este în impas. În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au fost furate din Muzeul Drents din Assen. Muzeul Național de Istorie din București împrumutase cele patru piese cu mare valoare istorică Muzeului Drents din Assen, Țările de Jos.

Bruins subliniază că, în acest moment, cazul este în mâinile poliției și justiției. Dacă se va ajunge la concluzia că este puțin probabil ca aceste obiecte să fie recuperate, responsabilitatea va reveni mai întâi asiguratorului. Ulterior, ministerul ar putea fi nevoit să plătească.

CITEȘTE ȘI                      -                    Ministrul de Interne, informații de ultimă oră despre dosarul furtului tezaurului dacic

Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România

„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.

Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.

Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News