”Colaps economic total” într-un stat din Myanmar. Două milioane de persoane s-ar putea confrunta cu foametea

Două milioane de persoane din statul Rakhine din Myanmar s-ar putea confrunta cu foametea în câteva luni, deoarece conflictele feroce și blocadele comerciale au dus la un „colaps economic total” și la riscul iminent de foamete, a avertizat un înalt oficial al ONU.

Statul Rakhine, care se învecinează cu Bangladesh în vest, se află în pragul dezastrului, deoarece veniturile oamenilor se prăbușesc, cultivarea orezului se prăbușește, iar restricțiile comerciale impuse de armată duc la penurii alimentare severe și hiperinflație, potrivit unei cercetări a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care acuză armata de aplicarea de „pedepse colective” civililor.

Unii oameni au recurs la consumul de tărâțe de orez, utilizate în mod normal ca hrană pentru animale, pentru a scăpa de foame.

Kanni Wignaraja, secretar general adjunct al ONU și director regional pentru PNUD, a declarat pentru The Guardian că situația este fără precedent în Myanmar. „Nu am mai văzut acest lucru - un astfel de colaps ... economic total”, a spus Wignaraja.

„Dacă situația se prelungește până în 2025, ceea ce pare foarte probabil, atunci vom vedea aproape 2 milioane de oameni în pragul foametei. Multe dintre gospodăriile pe care le-am studiat reduc rațiile la o singură masă pe zi - unele chiar mai puțin”, a spus ea.

De asemenea, s-a înregistrat o creștere a împrumuturilor, a spus ea, deși chiar și creditorii au puțin de împrumutat.

A scăzut venitul lunar pentru aproximativ 1,4 milioane de persoane

Cercetările PNUD sugerează că mai mult de jumătate din gospodăriile din Rakhine, aproximativ 1,4 milioane de persoane, și-au văzut venitul lunar scăzând de la 66.600 kyat (31,70 $) la aproximativ 46.620 kyat (22,21 $), după escaladarea luptelor la sfârșitul anului trecut. Această sumă este abia suficientă pentru a acoperi costul orezului, fără a lua în calcul alte produse alimentare sau cheltuielile legate de chirie, adăpost, transport sau sănătate.

De la preluarea puterii de către armată în februarie 2021, Myanmar a fost cuprins de un conflict și de o criză economică. Lovitura de stat a fost întâmpinată cu o rezistență hotărâtă din partea populației, iar mulți au luat armele pentru a lupta pentru revenirea democrației. Grupurile armate etnice mai vechi, care au căutat mult timp o mai mare autonomie, au luptat, de asemenea, împotriva juntei, uneori în coordonare cu grupuri mai noi.

Conflictul din statul Rakhine, la granița Myanmarului cu Bangladesh, a reizbucnit la sfârșitul anului trecut, iar statul este în continuare cuprins de lupte intense între armata statului și Armata Arakan, un grup etnic care dorește un stat autonom.

Raportul PNUD a transmis că restricțiile instituite de armată au fost „în mod clar menite să izoleze Rakhine de restul țării și să aplice 'pedepse colective' unei populații deja vulnerabile”.

Șeful juntei, Min Aung Hlaing, a respins anterior acuzațiile, învinuind în schimb Armata Arakan pentru „distrugerea vieții socio-economice a locuitorilor, a sectorului educației și sănătății”.

Situația este deosebit de disperată pentru cele 511000 de persoane strămutate din Rakhine, care se bazează pe ajutorul agențiilor umanitare și al comunității.

Potrivit lui Wignaraja, accesul agențiilor umanitare este „extrem de limitat”, împiedicat de obstacolele birocratice impuse de armată, cum ar fi cerințele pentru permise speciale, precum și de intensitatea conflictului.

Programele de sănătate de bază, cum ar fi campaniile de imunizare, au încetat, iar pacienții cu HIV nu au acces la medicamente antiretrovirale.

Paracetamolul, imposibil de obținut

În iulie s-a confirmat decesul a mai mult de 30 de copii în timpul unei epidemii de diaree, potrivit PNUD. Numărul real al deceselor ar putea fi mai mare.

Chiar și paracetamolul este, practic, imposibil de obținut, deoarece este foarte scump.

Conflictul a blocat sectorul construcțiilor, o sursă majoră de locuri de muncă, și a alungat sute de mii de oameni din casele lor.

În același timp, costul alimentelor esențiale precum orezul și uleiul de gătit a crescut de aproape zece ori în zonele cele mai afectate, potrivit PNUD.

PNUD a prezis că în acest an se vor produce doar 97000 de tone de orez, suficient pentru a acoperi doar 20% din nevoile populației. Aceasta reprezintă o scădere față de 282000 de tone anul trecut, care chiar și atunci au acoperit doar 60% din nevoi.

Numărul rutelor comerciale care aduc provizii în Rakhine a scăzut la două, de la 8-10 rute care existau înainte de octombrie 2023. Wignaraja a declarat că această scădere s-a datorat unui amestec de factori, inclusiv restricțiile impuse de armată, intensitatea conflictului, prăbușirea cererii pe măsură ce veniturile au dispărut și creșterea activităților economice ilegale, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News