Comisia de anchetă pentru alegeri, sesizare către CSM

Potrivit sursei citate, comisia consideră că refuzul procurorului general Augustin Lazăr de a pune la dispoziţie o copie după dosarul nr. 213/P/2017 referitor la scrutinul din 2009 poate fi interpretat "ca o exercitare a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

"Comisia parlamentară de anchetă în baza colaborării loiale dintre instituții a solicitat în data de 11.07.2017 o copie după dosarul nr. 213/P/2017 clasat în data de 20.06.2017, clasare rămasă definitivă nefiind atacată în termenul legal. 

Domnul Procuror General Augustin Lazăr a refuzat solicitarea comisiei si a emis 2 postări pe Facebook și un comunicat al PICCJ din care am aflat ca a solicitat CSM:
a)    să-și  exercite rolul de garant al independenței justiției;
b)    să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituțională intre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecătorească;
c)    să ii fie clarificat „dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluție de clasare ce vizează infracțiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale”.

[citeste si]

Față de acestea, Comisia parlamentară de anchetă a formulat către CSM o adresă prin care face următoarele precizări:
1.    Comisia parlamentară de anchetă nu a incălcat independența procurorilor asa cum este ea precizată in Legea 304/2004 privind organizarea judiciară art. 64 alin. 2  ”În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege”. Solicitarea a fost facută după ce solutia fusese dată.
2.    Nu există un conflict juridic de natură constituțională in sensul celor arătate de domnul Procuror General deoarece Comisia parlamentară a acționat in limitele prerogativelor constituționale, nu și-a arogat drepturi și competențe ale autorității judecatoresti și nu a creat niciun fel de conflict juridic prin solicitarea sa.
3.    CSM nu are in atribuții interpretarea normelor legale acestea fiind atribuția Parlamentului, conform art.69 alin.(1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, “Intervențiile legislative pentru clarificarea sensului unor norme legale se realizează printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, prin dispoziții interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispoziției al cărui sens trebuie clarificat.” Totodată, conform art.18 alin.(2) ”Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.

Din aceste considerente am solicitat respingerea cererilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii domnului Procuror General.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News