Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cum se numește, de fapt, Comisia de la Veneția, a avut deja o reacție în cazul candidaturii Dianei Șoșoacă. De asemenea, i-a interzis lui Marcel Ciolacu să schimbe legea, așa cum a propus liderul PSD pentru a rezolva criza generată de cei cinci judecători ai CCR.
Comisia de la Veneția s-a pronunțat în decembrie 2012, când în cea de-a 93-a sesiune plenară a avizat raportul privind compatibilitatea cu principiile constituționale și statul de drept a acțiunilor guvernului și Parlamentului României cu privire la alte instituții ale statului. Mai pe scurt, în dosarul Referendumului din 2012, de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
La punctul 78 al raportului Comisia constată că ”procedura de suspendare a Preşedintelui confundă într-un mod destul de ciudat responsabilitatea juridică cu cea politică. (...) Rolul Curţii Constituţionale în cadrul acestei proceduri este, de asemenea, destul de neclar. Dacă se decide menţinerea sa, procedura prevăzută la art. 95 din Constituţie privind suspendarea Preşedintelui ca atare ar trebui să vizeze clar responsabilitatea juridică, care să fie iniţiată de Parlament, dar să fie soluţionată de către o instanţă”.
E limpede: decizia CCR în cazul Șoșoacă nu este compatibilă cu Constituția, cu democrația și statul de drept. Suspendarea, spune Comisia, ar trebui să vizeze o responsabilitate juridică și să fie soluționată de către o instanță!
Cu atât mai mult, interzicerea dreptului de a candida ar trebui să fie făcută de către o instanță, ca sancțiune complementară, după audierea părților, cu respectarea dreptului la apărare și recurs, vizând responsabilitatea juridică, nu cea politică, pe care o poate cântări doar electoratul.
Legea penală pedepsește cu închisoare și interzicerea unor drepturi incitarea la ură și antisemitismul. Cei cinci judecători ai Curții Constituționale au lovit, prin decizia lor, și Înalta Curte. Și-au depășit competențele și s-au substituit magistraților care pot să judece cauzele penale ce îi privesc pe demnitari. Au interzis exercitarea unui drept înainte ca judecătorii unei instanțe să pronunțe o hotărâre definitivă în cauză.
Marcel Ciolacu i-a spus Dianei Șoșoacă, la telefon, că a cerut juriștilor PSD să găsească o modificare legislativă, astfel încât să existe o cale de atac a deciziei de interdicție și cel vizat să fie asistat de un avocat.
Poate că o vor găsi, dar nu e posibilă schimbarea legii înainte de alegerile din decembrie. Comisia de la Veneția stabilește în art. 32 că ”modificările legislaţiei electorale în funcţie de interese reprezintă o încălcare a principiului securităţii juridice şi a principiului stabilităţii referendumului”.
Comisia se referă explicit la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 care elimina cvorumul, publicată la 5 iulie 2012, în condițiile în care referendumul a fost organizat în data de 29 iulie 2012. ”Cvorumul necesar pentru adoptarea unui referendum privind suspendarea Preşedintelui a fost modificat în condiţiile în care suspendarea era iminentă, arată raportul Comisiei. Cu alte cuvinte, regulile jocului au fost modificate pe parcurs”.
Desigur, ce spune Comisia are caracter de recomandare, nu este obligatoriu să ținem seama de avizul 685/2012. Pe de altă parte, Marcel Ciolacu anunța, acum două săptămâni, că nu poate fi de acord cu modificarea legii electorale pentru Klaus Iohannis, fiindcă există o recomandare a Comisiei de la Veneția ca orice schimbare să se facă înainte cu un an de alegeri.
Între timp, miercuri, Partidul Social Democrat (PSD) a depus, în Senat, un proiect de lege care propune modificarea procedurii de contestare a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din România.
Inițiativa legislativă vizează scoaterea Curții Constituționale a României (CCR) din procesul de soluționare a contestațiilor privind candidaturile la funcția de Președinte, atribuind această responsabilitate Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Secția de contencios administrativ și fiscal. Modificarea propusă vine în urma controverselor generate de invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, eveniment care a declanșat discuții aprinse privind competențele CCR în acest domeniu.
Proiectul legislativ introduce o modificare importantă în Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României, transferând competența de soluționare a contestațiilor de la Curtea Constituțională la Înalta Curte de Casație și Justiție. Conform noilor prevederi, contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor vor fi judecate de un complet de cinci judecători de la Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ, asigurând astfel o decizie definitivă și rapidă, cu citarea părților implicate.
Această schimbare reprezintă un răspuns direct la criticile aduse procedurii existente, care implică rolul CCR în soluționarea contestațiilor. Inițiatorii proiectului subliniază că modificarea ar accelera procesul electoral și ar reduce tensiunile generate de soluționarea candidaturilor, oferind o claritate mai mare asupra competențelor instituționale. În același timp, propunerea este văzută ca o măsură de protejare a integrității procesului electoral prin intermediul unui sistem judiciar independent și specializat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News