Comisia Europeană, avertisment despre Legea Pensiilor: Risc semnificativ
Noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pentru deficitul bugetar în 2020 și în anii viitori, punctează Comisia Europeană în raportul privind constatările misiunii sale de supraveghere desfășurată în țara noastră în 25 septembrie.
Raportul, publicat de Comisia Europeană miercuri, scoate în evidență că legea pensiilor, în vigoare din iunie 2019, conține majorări importante anuale ale punctului de pensie în perioada 2019-2021, inclusiv o creștere de 40% în septembrie 2020. Actul normativ va crește cheltuielile publice cu 0,8% din PIB în 2019, cu 2,3% în 2020 și 4,9% din PIB în 2021 în comparație cu nivelul nominal al produsului intern brut din 2018, potrivit calculelor realizate de Ministerul de Finanțe condus de Eugen Teodorovici și citate de Comisie.
Oficialii Ministerului de Finanțe au argumentat la întâlnirea cu reprezentanții Comisiei că strategia fiscală a Guvernului pentru următorii ani oferă suficient spațiu fiscal pentru a suporta cheltuielile în plus cu aceste majorări, pe fondul îmbunătățirii colectării la buget și înghețării cheltuielilor, scrie Mediafax.
Acomodarea legii pensiilor, neclară
Membrii misiunii Comisiei au subliniat că nu este clar modul în care noua lege a pensiilor (în special majorarea cu 40% din septembrie 2020) poate fi acomodată fără modificarea calendaruli de implementare a majorărilor. Raportul publicat miercuri notează că, potrivit Băncii Naționale a României și Consiliului Fiscal, implementarea legii pensiilor in calendarul legiferat nu este compatibilă cu menținerea deficitului în ținta de 3% din PIB din tratatul comunitar.
Potrivit constatărilor misiunii, autoritățile române nu intenționau să acționeze în conformitate cu recomandările procedurii de corecție a abaterii semnificative, publicate în iunie și în care ECOFIN recomanda României ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.
"Reprezentanții Ministerului de Finanțe au explicat că Guvernul nu planifică o ajustare structurală în 2019 sau 2020. Autoritățile române continuă să se concentreze pe menținerea deficitului principal sub 3% din PIB", se arată în raport.
Ministerul nu a pus la dispoziția Comisiei țintele de deficit structural pe următorii ani, dar a explicat că țintele de deficit bugetar pentru până în 2023 (2,92% în 2020, 2,99% în 2021, 2,74% în 2022, 2,4% în 2023) sugerează că o ajustare structurală ar începe de abia în 2022. Comisia mai spune că autoritățile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 iar ministerele au început configurarea planurilor de cheltuieli în linie cu plafonul respectiv.
Risc privind ţinta de deficit
Comisia mai notează că există riscul ratării țintei de deficit din bugetul pe 2019 în condițiile în care în intervalul ianuarie – august 2019 deficitul bugetar în termeni nominali a fost cu 0,6% din PIB mai mare în comparație cu perioada similară din anul anterior.
"Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit pe 2019 şi chiar a limitei de 3% din PIB. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor (în special venituri din TVA și contribuții sociale) şi subestimării cheltuielilor cu asistența socială și achiziția de bunuri și servicii. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de corecție, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% şi 3,7% din PIB în 2019", punctează Comisia în raport.
Misiunea de supraveghere a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, iar reprezentanții Comisiei s-au întâlnit în cadrul vizitei cu Daniela Pescaru și Tiberiu Valentin Mavrodin, secretari de stat la Ministerul Finanțelor Publice, Mirela Călugăreanu, șeful ANAF, cu Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale a României și Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal al României.
Ca și în cazul misiunilor similare anterioare, scopul a fost să discute despre măsurile fiscale planificate de autorități, pentru a sublinia existența riscurilor fiscale și încuraja respectarea recomandării procedurii de abatere semnificativă, mai punctează Comisia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
