Comisia Europeană crede că plafonarea preţurilor la energie va duce la diminuarea inflaţiei în 2023

Prezent la forumul Ambrosetti, organizat la Cernobbio, Italia, Paolo Gentiloni s-a declarat încrezător că iniţiativele adoptate în paralel de G7 (principalele ţări industrializate) şi Comisia Europeană vor reduce, treptat, inflaţia.

Potrivit comisarului european, explozia preţurilor la energie a avut o contribuţie de aproximativ 40% la recentele creşteri ale preţurilor de consum din Europa, mai mult decât în cazul SUA.

"Desigur, nu spun că va reveni la nivelul la care era în urmă cu doi ani, dar va atinge un punct maxim şi după aceea va începe să scadă, posibil în anul următor", a spus Paolo Gentiloni, într-un interviu pentru Bloomberg TV.

Analiza lui Gentiloni este similară cu cea rezultată în urma unui sondaj efectuat de Banca Centrală Europeană în rândul profesioniştilor care realizează prognoze şi conform căreia inflaţia în zona euro va scădea puternic în 2023 şi va continua să scadă în 2024.

Vineri, Miniştrii de Finanţe din G7 (principalele ţări industrializate din lume) au căzut de acord asupra unui plan care vizează implementarea unui plafon global de preţ pentru produsele petroliere şi ţiţeiul provenit din Rusia, plafon care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie. Separat, Uniunea Europeană analizează mai mult opţiuni pentru impunerea unei limite de preţ la energie.

Comisarul Gentiloni, care în perioada 2016-2018 a fost prim-ministrul Italiei, a mai spus că Europa ar putea face mai mult pentru a reduce criza energetică prin concentrarea pe achiziţiile comune, o măsură pe care a descris-o ca fiind un "pas înainte crucial". Cu toate acestea, Gentiloni a recunoscut că o strategie comună pentru achiziţiile de energie "nu este un lucru uşor pentru că petrolul şi gazele nu sunt precum vaccinurile. Ai contracte pe termen lung în derulare în diferite state membre, este vorba de diferite mari companii".

Începând de vineri şi până duminică, la Cernobbio, pe malul Lacului Como din nordul Italiei, are loc Forumul Ambrosetti, o conferinţă organizată în mod tradiţional la sfârşitul verii şi care aduce laolaltă elita politică, economică şi financiară pentru a discuta provocările globale. 

UE este pregătită să reacţioneze dacă Rusia nu reia livrările de gaze naturale prin Nord Stream 1

UE este pregătită să reacţioneze dacă Rusia nu reia livrările de gaze naturale prin Nord Stream 1.

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană este pregătită să reacţioneze dacă Rusia nu reia livrările de gaze naturale prin conducta baltică. Paolo Gentiloni a făcut apel la Moscova să îşi respecte obligaţiile contractuale. Compania rusă Gazprom a acuzat defecţiuni tehnice la una dintre turbine pentru închiderea totală a gazoductului Nord Stream 1, dar UE susţine că decizia Gazprom a fost una politică. Continentul european se pregăteşte pentru o iarnă dificilă, subliniază BBC.

Detalii bombă în nota de fundamentare a Ordonanței privind noua lege a energiei.

Poate cel mai important aspect din nota de fundamentare este că legea ar putea încălca legislația europeană și națională.

„S-a considerat necesară introducerea unor măsuri de corecție a funcționării celor două piețe, măsuri decise la nivel politic și guvernamental, dar care este posibil să intre în contradicție cu unele prevederi din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, ale Directivei europene 944/2019 (n.r. - cu privire la normele comune pentru piața internă de energie electrică) și ale Regulamentului 943/2019 (n.r. - Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului European privind piața de energie)”, scrie în nota de fundamentare a Ordonanței privind noua lege a energiei.

O altă bombă din nota de fundamentare este:

„Începând cu luna iunie 2021, prețurile la energie electrică și gaze naturale au început să crească, pe fondul cererii crescute de energie apărută dupa criza COVID și a tensiunilor dintre Federația Rusă, Ucraina și Uniunea Europeană, acestea atingand niveluri fără precedent. Spre exemplificare, prețul pe PZU al energiei electrice – pe care în luna august a.c. s-a tranzacționat circa 63% din estimatul de consum, a atins valoarea de 1000 euro/MWh, în timp ce pe piețele cu vânzare la termen s-au efectuat tranzacții la valoarea de 3960 lei/MWh.

În medie, prețurile la energie electrică au crescut de 2 până la 3 ori peste nivelurile istorice. Creșterea prețului la energie electrică atat la nivel european, cat si la nivel national au provocat perturbări sociale și economice considerabile. Astfel, consumatorii casnici, cu venituri mici și medii și un număr mare de întreprinderi mici și mijlocii s-au confruntat cu greutăți majore privind plata facturilor de energie electrică si gaze naturale, acestea având efecte de semnificative asupra economiei și bugetelor, reducând consumul privat și declanșând o spirală inflaționistă. Ca urmare, sărăcia energetică a crescut semnificativ, iar mulți agenți economici au trebuit să-și restrângă sau chiar să-si inchidă temporar activitatea.

Aceasta situatie poate genera un impact negativ si asupra ratei de somaj, cu consecinte in plan socio-economic. Prin OUG 27/2022, au fost stabilite mai multe categorii de beneficiari, clienți casnici și non-casnici, care au beneficiat de prețuri plafonate pentru energia electrică și/sau gazele naturale consumate, diferența dintre prețul plafonat și prețul real al celor doua utilitați fiind compensat de la bugetul de stat”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News