Comisia Europeană sesizează CJUE pe tema legislaţiei ungare ce transformă ajutorarea migranţilor într-o infracţiune penală

Executivul european consideră că, după două avertismente, "majoritatea preocupărilor exprimate nu au fost nici acum luate în considerare", explică CE într-un comunicat.

Comisia, garant al tratatelor, estimează că legea ungară este contrară legislaţiei europene în două puncte, în special în raport cu directivele privind procedurile de azil şi privind condiţiile de primire, dar contravine şi Cartei drepturilor fundamentale.

Pe de o parte, făcând din susţinerea solicitanţilor de azil o infracţiune penală, Ungaria "restrânge dreptul solicitanţilor de azil de a comunica cu organizaţiile naţionale, internaţionale şi non-guvernamentale implicate şi de a fi asistate de acestea".

Pe de altă parte, este vorba potrivit Bruxellesului de o "limitare ilegală a dreptului de azil" şi de "introducerea de noi motive pentru a nu accepta cererile de azil".

Numele acestei legislaţii face aluzie la miliardarul american de origine ungară George Soros, considerat un inamic de premierul naţionalist conservator Viktor Orban, care îl acuză de orchestrarea prin intermediul ONG-urilor sale a unei "migraţii de masă" către UE.

Legea instituie o pedeapsă de până la un an de închisoare pentru oricine ajută o persoană intrată ilegal în Ungaria dintr-o ţară care nu face parte din spaţiul Schengen, dacă viaţa celui interesat nu este în pericol imediat.

Tot joi, Comisia Europeană a deschis o nouă procedură de infringement împotriva Ungariei care se referă la situaţia persoanelor reţinute în zonele de tranzit ungare de la frontierele cu această ţară, dând Budapestei un prim avertisment.

"Comisia constată că condiţiile de detenţie în zonele de tranzit ungare, în special refuzul hranei, nu sunt conforme cu condiţiile materiale prevăzute" de legislaţia europeană. Budapesta are o lună la dispoziţie pentru a răspunde la acest dosar, o perioadă redusă "ţinând cont de urgenţa situaţiei".

Bruxellesul şi guvernul lui Viktor Orban sunt angrenate într-o dispută în ceea ce priveşte mai multe reforme controversate impulsionate de omul forte de la Budapesta, în special restricţiile impuse învăţământului superior sau ONG-urilor, notează AFP.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News