Comisia Europeană solicită României să modifice transpunerea celei de a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor

Potrivit Comisiei Europene, autorităţile române au scutit mai multe categorii de entităţi corporative şi de alte entităţi juridice de obligaţia de a-şi declara beneficiarii efectivi ('beneficiarii reali') într-un registru central. Aceste scutiri nu sunt prevăzute de directivă, subliniază Executivul comunitar.

Ce solicită Directiva a 5-a

Cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor consolidează standardele UE în ceea ce priveşte transparenţa informaţiilor referitoare la proprietatea efectivă şi includerea lor în registre centrale.

Directiva solicită statelor membre să se asigure că entităţile corporative şi alte entităţi juridice înregistrate pe teritoriul lor obţin şi deţin informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute.

Spălare de bani și finanțarea terorismului

Normele privind combaterea spălării banilor sunt esenţiale în lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Lacunele legislative dintr-un stat membru afectează UE în ansamblul său. Din acest motiv, normele UE trebuie puse în aplicare iar aplicarea lor trebuie supravegheată în mod eficient, pentru a se combate criminalitatea şi a se asigura protecţia sistemului financiar.

Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement. În urma avizului motivat trimis vineri, România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor expuse de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Citește și - Statul de drept, probleme în toate țările UE, nu doar în România. Raportul pe 2022 scoate la lumină ”bubele” tuturor

Nu doar România înregistrează decalaje și probleme în sistemul judiciar, ci și alte state membre ale UE. Cel puțin acest lucru reiese din ultimul raport al Comisiei Europene intitulat ”Rule of Law 2022”. 

Conform raportului, la capitolul transparență, corupție și justiție au înregistrat ”restanțe” mai toate țările membre europene, dintre care enumerăm: 

Recomandările CE către Italia 

Italiei, spre exemplu, Comisia Europeană i-a recomandat să continue operațiunilor eficiente ale poliției și ale parchetelor împotriva corupției de la nivel înalt și o mai mare transparență asupra donațiilor efectuate prin fundații și asociații politice pentru finanțarea partidelor politice.

Recomandările CE către Germania

Nici Germania nu a fost scutită de recomandările CE care au vizat în primul rând tot domeniul juridic, dar de această dată recomandările au făcut referire la alinierea salariilor judecătorilor în raport cu standardele europene. Alte recomandări au vizat introducerea unei ”amprente legislative” care ar monitoriza așa zisele ”interese” ale reprezentanților care urmăresc să influenţeze şi să contribuie la textele legislative specifice. De asemenea, Germaniei i s-a mai cerut să creeze o bază legală care să garanteze dreptul la informare al presei în ceea ce privește autoritățile federale. 

Recomandările CE către Franța

La prima vedere, Franța ar întâmpina probleme la asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiție, punând în discuție eficiența acestuia. Astfel Comisia Europeană i-a recomandat Franței ”asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv de îmbunătățire
eficiența acestuia, ținând cont de standardele europene” cât și o îmbunătățire a transparenței proprietății mass-media. 

Mai mult decât atât, în raport CE mai recomandă Franței ”continuarea investigației, urmăririi penale și sancționării eficiente a infracțiunilor de corupție la nivel înalt”.

Recomandările CE către Bulgaria:

O serie de recomandări mai ample au primit și colegii noștri de evaluare MCV.

(Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de verificare - MCV- o măsură tranzitorie prin care să poate ajuta cele două țări să remedieze aceste probleme.)

Astfel, CE a venit cu următoarele recomandări pentru vecinii noștri bulgari:

• Asigurarea de concursuri obișnuite în timp util pentru promovare, pentru a evita detașarea pe termen lung a judecătorilor în posturi vacante, ținând cont de standardele europene privind detașarea judecătorilor.

• Avansarea modificărilor legislative care vizează îmbunătățirea funcționării Inspectoratului la Consiliul Suprem al Magistraturii si evitarea riscului de influenta politica, in special prin implicare organelor judiciare în alegerea membrilor săi.

• Luați măsuri pentru adaptarea componenței Consiliului Suprem al Magistraturii, ținând cont de standardele privind consiliile justiției.

• Continuarea implementării măsurilor de îmbunătățire a integrității sectoarelor specifice ale administrația publică, inclusiv măsuri adaptate poliției și justiției.

• Asigurarea reformelor instituționale ale Comisiei Anticorupție și ale sistemului judiciar de specialitate a autorităților care conduc la o eficiență îmbunătățită a investigațiilor și la un istoric solid al urmăririi penale și hotărârilor definitive în cazurile de corupție la nivel înalt.

• Îmbunătățirea transparenței în alocarea publicității de stat, în special în ceea ce privește publicitatea de stat contractată prin intermediari, cum ar fi agențiile media.

Recomandările CE către România. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News