Statele membre UE plătesc, la propriu, susținerea Ucrainei în fața agresiunii ruse. Dar nu doar pentru asta cere Comisia Europeană bani în plus de la statele din UE.
Publicitate
Pentru actualizarea bugetului european sunt necesare 98,8 miliarde de euro: 50 din împrumuturi şi finanţări către Ucraina, 15 pentru migraţie şi aproape două pentru salariile funcţionarilor UE.
Comisia Europeană cere mai mulţi bani pentru bugetul Uniunii, în condiţiile în care multe lucruri s-au schimbat din 2020, când a fost convenit ultimul cadru financiar multianual, valabil pentru următorii şapte ani.
"Mesajul meu către prim-miniştri şi miniştrii de finanţe a fost clar: dacă vrem să fim un actor politic şi economic serios la nivel global, avem nevoie de mai multe resurse", a explicat Johannes Hahn, comisarul european pentru buget, la o conferinţă de presă, conform Euronews.
În primul rând, este războiul din Ucraina: statelor membre li se cer 50 de miliarde de euro în plus în perioada 2024-2027, pentru a sprijini ţara în timpul invaziei ruse şi, ulterior, a ajuta la reconstruirea acesteia. 17 miliarde ar fi garantate şi nerambursabile, celelalte 33 ar fi cu împrumut.
Alte 15 miliarde sunt necesare pentru a face faţă problemei migraţiei, cu diverse cheltuieli, inclusiv finanţare pentru ţările nord-africane pentru a controla fluxurile şi pentru cele din Orientul Mijlociu pentru a găzdui refugiaţii sirieni.
Zece miliarde ar fi alocate unei noi platforme pentru tehnologii strategice numită STEP (Strategic Technologies for Europe Platform): un fel de fond pentru cele mai inovatoare sectoare din industrie.
Aproximativ 19 miliarde de euro ar urma să fie folosite pentru rambursarea dobânzii datoriei, trei pentru instrumente de flexibilitate şi aproape două pentru plata salariilor oficialilor UE, care au crescut din cauza inflaţiei.
În total, 65,8 miliarde de contribuţii suplimentare solicitate de la statele europene, plus 33 de miliarde care, teoretic, ar fi rambursate, deoarece sunt date sub formă de împrumuturi Ucrainei.
Nu este o sumă mică, prin urmare, unele guverne nu par foarte înclinate spre a face concesii: conform ziarului "Politico", Germania şi Olanda au precizat deja că nu intenţionează să mai scoată alţi bani, cu excepţia celor destinaţi Ucrainei.
Oricum, în Parlamentul European este optimism.
"Aceasta este o negociere. Avem nevoie de noi resurse, pentru că există noi iniţiative. Este sarcina noastră şi înseamnă că trebuie să negociem", a declarat pentru "Euronews" Margarida Marques, europarlamentar socialist portughez şi co-raportor pentru Cadrul Financiar Multianual, conform Rador.
Comisia speră să ajungă la un acord cu Consiliul şi Parlamentul până la jumătatea lunii noiembrie, dar negocierile pentru obţinerea mai multor fonduri promit să fie dure, lungi şi complexe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu