Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile europarlamentare îşi reîncepe marţea viitoare activitatea

Conform unor surse parlamentare, comisia ar urma să-i invite săptămâna următoare la audieri şi pe foştii directori ai AEP, Gabriel Saucă şi Cristian Petraru. La sfârşitul lunii iulie, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin Mituleţu-Buică, a propus destituirea celor doi directori din cadrul Autorităţii, motivând nereguli şi neurmărirea acţiunilor pe care trebuiau să le implementeze pentru organizarea procesului electoral pentru alegerile din 26 mai. Pe 26 iunie, Parlamentul a înfiinţat Comisia de anchetă privind posibile fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai, care a avut prima şedinţă în 8 iulie. Comisia este condusă de deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, iar senatorul PSD Viorel Salan şi deputatul PNL Cristina Trăilă sunt vicepreşedinţi.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir este secretar al comisiei. Din acest for mai fac parte deputaţii Florin Iordache, Cătălin Rădulescu şi Eugen Nicolicea. În prima şedinţă a comisiei, Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că vor fi solicitate pentru audieri următoarele instituţii cu atribuţii în domeniu: Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia pentru Evidenţia Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Institutul Naţional de Statistică, alte autorităţi, instituţii publice centrale sau locale care pot furniza informaţii necesare formării unor opinii obiective cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor. Comisia a stabilit să fie transmise adrese către STS şi alte instituţii implicate în procesul electoral pentru a nu fi distruse datele pe care le deţin legat de scrutinul din 26 mai până la aprobarea de către Parlament a raportului comisiei de anchetă.

Între obiectivele comisiei se numără: evaluarea SIMPV - Sistemul Informatic de Prezenţă la Vot; stabilirea numărul cetăţenilor români cu drept de vot; eventualele neconcordanţe între procesele-verbale cu rezultatele încheiate la nivelul secţiilor de votare şi la nivelul BEJ-urilor; eventualele neconcordanţe între numărul de participanţi la vot şi numărul buletinelor de vot întrebuinţate; verificarea informaţiilor referitoare la o eventuală utilizare excesivă a listelor suplimentare; verificarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor; solicitarea de la autorităţile competente a unor informaţii referitoare la numărul şi natura unor anumitor fapte de natură penală sesizate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral; identificarea unor soluţii legislative, administrative sau tehnice de natură să îmbunătăţească desfăşurarea procesului electoral.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News