Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a votat majoritatea articolelor în varianta iniţială a Guvernului. Dezbaterea urmează să fie reluată

Şedinţa, care a durat peste 7 ore şi jumătate, a avut loc la Palatul Parlamentului, în prezenţa ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu. Majoritatea articolelor au fost votate în varianta iniţială a Guvernului.

Comisia a adoptat, însă, în unanimitate, un amendament al CSM, asumat de toate grupurile parlamentare, privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai Consiliului, printre condiţii introducându-e aceea că aceştia "sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior". Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei, vechimea de 10 ani era valabilă doar pentru activitatea juridică.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii, prevede un alt amendament adoptat de comisia parlamentară.

"Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii", prevede amendamentul adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale.

Proiectul de lege propus de Guvern nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care stipulează că "lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice".

Un alt amendament acceptat prevede că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a CSM, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Comisia pentru legile justiţiei, în ședință. Excepţia radierii sancţiunii pentru magistraţi - introdusă în proiectul legii CSM

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii, prevede un amendament adoptat, miercuri, de Comisia comună parlamentară pentru legile justiţiei.

"Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii", prevede amendamentul adoptat de comisie, care a fost iniţiat de parlamentarii USR şi asumat de membrii comisiei speciale.

Comisia a amendat proiectul de lege privind CSM, care în varianta Guvernului nu prevedea situaţia în care intervine radierea sancţiunii.

Un alt amendament adoptat de comisie prevede că, în termen de 60 de zile de la şedinţa de constituire a CSM, se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate. Termenul cuprins în proiectul de lege în varianta Guvernului era de 15 zile.

Parlamentarii comisiei au mai votat un amendament al PNL care arată că "lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. Şedinţele secţiilor în care se soluţionează cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu privire la judecători ori procurori, precum şi cele ce privesc audierile şi deliberările în materie disciplinară nu sunt publice".

Un alt amendament adoptat de comisie menţionează că şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului. Excepţie fac deliberările şi audierile în materie disciplinară.

Comisia a respins, pe de altă parte, după discuţii în contradictoriu de peste 30 de minute, trei amendamente - primul iniţiat de senatoarea Diana Şoşoacă, potrivit căruia "judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care îndeplineau o funcţie de conducere în cadrul unei instanţe sau a unui parchet înainte de alegere, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu vor putea să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior".

Al doilea amendament respins, iniţiat de deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, prevedea că "funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai CSM se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I". Al treilea amendament, iniţiat de parlamentarii USR, viza eliminarea cu totul a textului din proiectul de lege în varianta Guvernului, care prevede că "judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii care îndeplinesc o funcţie de conducere în cadrul unei instanţe sau unui parchet au dreptul, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior, care este rezervată", notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News