Comisia pentru Legile Justiţiei: Amendamente ale USR şi AUR, respinse în bloc

Comisia parlamentară specială pentru examinarea legilor din domeniul Justiţiei a discutat, miercuri, în prima parte a unei şedinţe de peste trei ore, 138 de articole din proiectul legii Consiliului Superior al Magistraturii, respingând în bloc amendamente depuse de USR şi AUR, dar şi de CSM şi asociaţii de magistraţi.

Comisia a adoptat, însă, în unanimitate, un amendament al CSM, asumat de toate grupurile parlamentare, privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile ca membri ai CSM, printre condiţii introducându-e aceea că „sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior”. Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei, vechimea de 10 ani era valabilă doar pentru activitatea juridică.

A rămas în discuţie un amendament al parlamentarilor USR, conform căruia membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii, potrivit Agerpres.

Parlamentarii comisiei speciale au respins un amendament al CSM care prevedea că, în cazul în care niciunul dintre candidaţii pentru Consiliu nu obţine majoritate de voturi sau dacă doar unul dintre candidaţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii care au obţinut cel mai mare număr de voturi dintre cei care nu au avut majoritate, în limita dublului numărului locurilor rămase neocupate. „Sunt aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii candidaţii care au obţinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor, în limita locurilor rămase neocupate după primul tur”, prevedea amendamentul.

Comisia a respins, de asemenea, un amendament al CSM potrivit căruia imediat după stabilirea datei la care se vor organiza alegerile generale, plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte doi judecători şi un procuror din rândul membrilor săi pentru a constitui Comitetul electoral permanent, unul dintre judecători îndeplinind funcţia de preşedinte, iar un alt membru pe cea de vicepreşedinte.

A mai fost respins un amendament al CSM conform căruia „Comitetul electoral permanent supraveghează şi coordonează procedura alegerilor şi semnalează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii toate neregularităţile constatate, întreprinde toate măsurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte procedurile electorale, care nu sunt date prin lege în competenţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

Senatorii şi deputaţii au mai respins toate amendamentele USR, prin care unul potrivit căruia Colegiul de conducere al fiecărei Curţi de apel şi al fiecărui Parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii şi procurorii din circumscripţiile lor.

Un alt amendament USR şi al Asociaţiei „Forumul Judecătorilor din România”, respins şi el, viza ca judecătorii militari să îşi depună candidatura la Curtea Militară de Apel Bucureşti şi să fie incluşi pe lista cuprinzând candidaţii de Curţile de apel, respectiv pe lista cuprinzând candidaţii de la Tribunale şi Tribunale specializate. Totodată, se prevedea ca procurorii militari să îşi depună candidatura la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi să fie incluşi pe lista cuprinzând candidaţii de la Parchetele de pe lângă curţile de apel, respectiv pe lista cuprinzând candidaţii de la Parchetele de pe lângă Tribunale şi Tribunale specializate. Parlamentarii USR mai doreau, între altele, ca CSM să întocmească listele cu judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidatura la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi Parchete.

Comisia comună a respins, totodată, un amendament care prevedea că, în vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesorale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.

Comisia a respins şi amendamentele parlamentarilor AUR

Unul dintre acestea viza ca membrii CSM să răspundă şi în faţa întregii societăţi: „Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor, precum şi în faţa întregii societăţi pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului”.

Un amendament respins, iniţiat de CSM, AUR şi AMASP, stipula că sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale, care vor fi trimise Colegiului de conducere al Curţii de apel, respectiv al Parchetului de pe lângă aceasta, care stabileşte rezultatul votului. Parlamentarii comisiei speciale au respins şi amendamentele senatoarei Diana Şoşoacă printre care unul care prevedea următoarele: „Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii române şi Constituţiei României. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului”, conform sursei citate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News