77% din membrii consiliilor de administrație din zona EMEIA spun că și-ar putea justifica un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască.
În ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei și a corupției în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA), 51% dintre companiile sondate în cadrul studiul EY EMEIA Fraud Survey încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupție în țările lor. În România, procentul este de 31%, în scădere față de anul 2015, când procentul a fost 39%, arată un comunicat de presă.
27% din totalul respondenților afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câștiga contracte. Țările de proveniență a 14% dintre aceștia sunt în Europa de Vest.
[citeste si]
Managementul nu reușește să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administrație sau senior manageri spun că ar fi dispuși să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supraviețuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câștiga sau pentru a păstra un business.
Cu toate acestea, 28% dintre respondenți cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creștere de 4 procente față de sondajul din 2015. 77% dintre respondenți consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupție contribuie la descurajarea fraudei și mitei în rândul executivilor.
Eșecul în stabilirea unei culturi de raportare a comportamentului lipsit de etică
În ciuda faptului că liniile de asistență telefonică pentru raportarea corupției (whistleblowing) sunt acum considerate o parte importantă a programului de conformitate al unei companii, doar 21% dintre respondenți au cunoștință de existența unui astfel de canal în compania lor, în timp ce 73% ar lua în considerare furnizarea de informații direct către o terță parte, cum ar fi o instanță juridică. Mai mult decât atât, 52% dintre respondenți sunt îngrijorați de abaterile din cadrul organizației lor. Din cei intervievați, 48% au simțit presiunea de a nu divulga informațiile, astfel că 56% dintre aceștia au ales să nu raporteze cazurile de corupție.
Respondenții din piețele emergente, cum ar fi India (27%) și Nigeria (24%) recunosc faptul că, în prezent, au parte de mai multă protecție în cazul în care raportează faptele de corupție, față de acum trei ani. Cu toate acestea, doar o ușoară îmbunătățire a fost observată pe piețele dezvoltate, cum ar fi Italia (11%) și Franța (4%).
Monitorizarea adecvată a datelor angajaților din poziții cheie
Studiul relevă o tensiune între utilizarea tehnologiei și monitorizarea datelor personale ale angajaților. 75% dintre respondenți spun că firmele lor ar trebui să monitorizeze sursele, precum e-mailurile, apelurile telefonice sau serviciile de mesagerie. În ciuda acestui fapt, 89% consideră că monitorizarea datelor din aplicațiile de mesagerie instant ar fi o încălcare a vieții private. Întrebați dacă ar accepta o colectare de rutină a datelor lor (de pe e-mail, telefon, din sistemele de securitate sau din bazele de date publice) și o analiză a acestora, respondenții din vestul Europei (42%) și cei din estul Europei (49%) au fost mai puțin de acord în comparație cu cei din India (87%) și Africa (80%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News