Paul Olteanu, fondatorul proiectului "Mind Architect", a vorbit despre competiția dintre oameni și cum ajunge creierul nostru să ne pună în această disperare continuă să fim peste ceilalți, de unde pornește totul.
Invitat în emisiunea "Interviuri care inspiră", de la DC News, Paul Olteanu, master-trainer în neuroștiință și comunicare, a vorbit despre competiția care se naște între oameni. Acesta a explicat cum ajunge creierul să facă asta și le-a transmis un mesaj părinților.
"Este foarte important pentru cei care ne privesc să înţeleagă cum se întâmplă chestia asta şi că drumul către iad este pavat cu bune intenţii. Noi avem două sisteme decizionale, elefantul (n.r. creierul) care este matur la 15 ani - te naşti cu o parte din structurile astea mature - are o memorie doar a lui, care învaţă prin repetiţie şi asociere. Elefantul este o vietate simplă care nu înţelege nuanţe.
În momentul în care noi, la şcoală fiind, veneam acasă cu o notă şi venea întrebarea: "Și Claudia cât a luat? A luat zece. Şi tu cât ai lut? Ai luat opt. Păi dacă ea poate, tu de ce nu poţi?", prin procesarea asta care se întâmplă la nivel subcortical - vorbim despre structurile primitive - la mine apare cortizol, care este un hormon de stres care îţi dă un sentiment neplăcut, care se sudează de ce a precedat momentul ăsta.. Şi anume de faptul că un coleg a luat mai mult decât mine.
"Vreau să ajungă mesajul ăsta la părinţi. Există altă metodă mai sănătoasă"
Părintele, când întreba: "Și Claudia cât a luat?", nu întreba că pe mine voia să mă facă să mă tem de a fi pe locul doi sau să îţi anticipez durerea dacă cineva mi-o ia înainte. Îşi dorea să îmi îmbunătăţesc eu performanţa. De asta este atât de important să înțelegem cum învaţă elefantul ăsta că, odată ce învaţă ceva, nu mai uită. Asocierile astea emoţionale, odată produse, nu dispar.
Eu pot să mă trezesc că, în urma întrebărilor ăstora care au venit cu cele mai bune intenţii, an după an, am ajuns să am nişte reflexe emoţionale de natură că mă duc la magazin şi, când văd că unul a cumpărat mai mult ca mine, mă enervez. "De ce a luat ăla două? Ia să mai iau şi eu o sticlă". Sau apar discuţii cu colegii. "Tu ce salariu ai? Eu am atât". Se şi vede în conversații între oameni, când unul spune: "Eu, în weekend, am fost nu ştiu unde" - "Ah, eu am fost în partea cealaltă care e şi mai şi".
Vreau să ajungă mesajul ăsta la părinţi. Există altă metodă mai sănătoasă, sustenabil mai sănătoasă, pe termen lung, de a creşte performanţa. Este simplă ideea. Nu cere să schimbi mare lucru, ci cum vorbeşti. Dacă a luat opt, nu îl întrebi cât a luat Claudia. Îl întrebi: "Ce poţi să faci, data viitoare, să iasă şi mai bine? Ce simţi că nu a fost cum îţi doreai acum? Care este diferenţa fundamentală... Aici, referinţa propriei mele performanțe sunt eu, nu alt coleg", a explicat Paul Olteanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News