Divorțul a devenit o realitate din ce în ce mai comună în societatea românească, reflectând schimbările culturale, sociale și economice prin care trece țara.
Deși acest subiect este adesea privit cu tristețe și preocupare, înțelegerea sa profundă și abordarea dintr-o perspectivă echilibrată sunt esențiale pentru a oferi sprijin și resurse adecvate familiilor care trec prin această experiență.
Există o serie de factori care contribuie la creșterea ratei de divorț în România. Printre aceștia se numără schimbările în rolurile de gen și în valorile sociale, urbanizarea accelerată, migrația internă și externă, precum și presiunile economice și financiare. De asemenea, accesul îmbunătățit la informație și educație poate influența și deciziile privind relațiile de cuplu.
Decizia de a divorța este adesea una dintre cele mai dificile și dureroase etape prin care trece o familie. Cu toate acestea, comunicarea acestei decizii către copii este de o importanță crucială pentru a-i ajuta să înțeleagă și să facă față acestui moment dificil. Este esențial ca părinții să abordeze această conversație cu empatie, înțelegere și transparență, creând un mediu sigur și deschis pentru a răspunde întrebărilor și a oferi suportul necesar.
Invitată la emisiunea Părinți Prezenți, moderată de redactorul-șef Părinți și Pitici, Loredana Iriciuc, psihologul Renata Iancu apreciază, în acest sens, că “foarte mult contează cum le spunem copiilor că părinții divorțează. În primul rând, trebuie să fie un mediu cunoscut, familiar, să le spunem lucrurile sincer, concret, să îi asigurăm că nu este vina lor, că această separare provine din interiorul cuplului. Practic, trebuie să ținem cont de niște reguli, dar nu este o modalitate clară sau o «rețetă» anume care să asigure părinții că nu va fi ferit copilul. Astfel, spunându-i concret de ce se întâmplă această separare (de exemplu, «în ultima vreme, mami și tati au tot avut conflicte»), trebuie să asigurăm copilul că nu este el vinovat. Un alt aspect important înainte de a începe să discute cu copilul este ca părinții să fie convinși că vor lua această decizie, altfel copilul va deveni confuz. La fel, contează și vârsta copilului, în funcție de etapele de dezvoltare. Avem foarte multe aspecte de care să ținem cont și trebuie să discutăm cât mai sincer și onest”.
Aceasta mai adaugă că “psihologia copilului ne arată că un copil are o conexiune cu părinții lui, pe care o simte. Dacă noi nu suntem sinceri cu copilul și încercăm să ascundem unele lucruri, de fapt nu ne dăm seama că ei sunt capabili să înțeleagă unele lucruri, chiar dacă nu într-un mod rațional. Dacă le ascundem lucrurile, ei vor deveni confuzi. Confuzia înseamnă nesiguranță pentru aceștia”.
Psihologul Renata Iancu mai precizează că “pentru copii, divorțul înseamnă teamă de abandon, vinovăție, tristețe, neglijare, practic pilonul de bază, familia, se clatină. Copilul poate accepta mai ușor separarea dacă părinții evită să aibă conflicte de față cu copilul, dacă echilibrează situația, mai ales dacă copiii sunt de o vârstă mai mare și sunt capabili să își exprime emoțiile”.
Este important ca societatea să abordeze divorțul cu empatie și înțelegere, oferind sprijin și resurse atât pentru cuplurile care trec prin această experiență, cât și pentru copiii afectați. Îmbunătățirea accesului la consiliere maritală, educație și servicii de suport psihologic poate contribui la gestionarea mai eficientă a acestui fenomen.
Comunicarea sensibilă a deciziei de divorț către copii este un pas crucial în gestionarea acestui moment dificil în viața unei familii. Prin abordarea cu empatie, deschidere și sprijin constant, părinții pot ajuta copiii să facă față acestei schimbări și să se adapteze într-un mod sănătos și pozitiv. Este important să reținem că fiecare copil reacționează diferit și că este esențial să le oferim spațiu și suportul necesar pentru a-și exprima și gestiona emoțiile lor în propriul lor ritm.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News