Comunicat de presă - Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN)

15-th Congress SSNN and 12-th Asian Conference on Neurogenesis and Neuroplasticity

Cercetarea ştiinţifică mondială a reunit la Baku aproximativ 300 de neurologi

Anual, la nivel mondial, afecţiunile neurologice câştigă, din nefericire, tot mai mult teren în aria bolilor grave, cauza acestei extinderi alarmante fiind determinată de o multitudine de factori de risc. Concomitent, cercetarea ştiinţifică medicală aprofundată din această vastă patologie încearcă să dezvolte terapii inovative pentru a diminua numărul acestor îmbolnăviri, al deceselor şi totodată, al îmbunătăţirii substanţiale a calităţii vieţii pacienţilor. În principal, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) şi Traumatismele Cranio-Cerebrale (TCC) au accentuat în ultima decadă evoluţii barometrice îngrijorătoare în rândul populaţiei globului, determinând oamenii de ştiinţă să amplifice dezvoltarea conceptului de prevenţie, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative şi, în special, cel al neurorecuperării.

Sub aceste auspicii sumbre, cercetători dedicaţi lumii ştiinţifice medicale se reunesc periodic pentru a dezbate temele de actualitate, dar şi cele mai recente descoperiri , împreună cu profesori şi medici din domeniul neurologiei, neurochirurgiei şi neuroştiinţelor. În acest sens, o amplă manifestare a avut loc în perioada 7-9 noiembrie 2019, la Baku, Azerbaidjan şi a reunit a -XV-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii(SSNN) şi cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei Asiatice dedicate Neuroplasticităţii.

300 de participanţi, din 17 ţări

Reuniunea celor două mari evenimente din domeniul neurologiei s-a bucurat de prezenţa a 300 de personalităţi ale lumii medicale neurologice mondiale din 17 ţări (SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Suedia, Austria, Italia, Ucraina, Uzbekistan, Thailanda, Republica Moldova, Coreea de Sud, Vietnam, Argentina, Kazahtan şi România). În organizarea acestei ample manifestări de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology s-au alăturat Societatea de Neurologie din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca, Academia de Ştiinţe Medicale din România şi Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj Napoca, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

"Este remarcabil şi îmbucurător că neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri de top la care participă anual , personalităţi ale cercetării ştiinţifice medicale, profesori neurologi şi neurochirurgi din întreaga lume, fapt ce demonstrează încă odată că întreaga cercetare ştiinţifică neurologică din România şi aplicabilitatea acesteia în practica medicală sunt superpozabile celor din state cu un puternic grad de dezvoltare socio-economic" a subliniat Prof.Dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

55 de milioane de TCC şi peste 27 de milioane de TVM

Leziunile traumatice ale creierului sau traumatismul craniocerebral (TCC) continuă să reprezinte o cauză principală de deces şi morbiditate la nivel mondial, fiind o problemă majoră de management pentru clinicieni şi o sursă considerabilă de frustrare pentru pacienţi. Rata mortalităţii cauzată de TCC la populaţia sub 35 de ani este de 3,5 ori mai mare în comparaţie cu cea provocată de cancer şi bolile de inimă împreună. Tratamentul TCC reprezintă una dintre cele mai neeficiente intervenţii medicale din punct de vedere al costurilor. Povara economică şi socială a TCC are implicaţii la scară globală. În ultimii ani TCC a fost recunoscută ca o problemă gravă de sănătate publică, în situaţii de urgenţă, misiunea medicului fiind una extrem de dificilă.

Din cauza resurselor limitate, de multe ori în urgenţă , trebuie identificaţi pacienţii cu TCC care au nevoie de tratamente medicamentoase mai agresive şi care dintre pacienţi pot fi trimişi în siguranţă acasă. TCC duce adesea la o dizabilitate persistentă, în special din cauza deficienţelor cognitive. Majoritatea supravieţuitorilor sunt tineri şi au o speranţă de viaţă aproape normală.

Domeniile cognitive ale memoriei, funcţia executivă şi viteza de procesare sunt frecvent afectate. În 2016, în întreaga lume s-au înregistrat peste 27 de milioane de cazuri noi de TCC şi aproape un milion de cazuri noi de traumatisme ale măduvei spinării (traumatisme vertebro-medulare, TVM), incidenţa fiind de 369 cazuri noi de TCC la 100.000 de locuitori şi 13 cazuri noi de TVM la 100.000 de locuitori. Dacă ne gândim la totalitatea cazurilor, care reprezintă suma dintre cele noi şi cele vechi, datele sunt impresionante.

Potrivit ultimului raport publicat in 2019, numărul înregistrat este 55 de milioane de TCC si peste 27 de milioane de TVM.

În România, 434.000 de cazuri noi şi vechi

Căderile şi accidentele rutiere au fost cauzele principale ale traumatismelor în majoritatea regiunilor. La minori (0-18 ani), aproximativ 50 % din cazurile cu TCC care se prezintă în urgenţă, au ca principal cauză căderile, acest procent ajungând la peste 75% în cazul pacienţilor cu vârsta de peste 65 de ani. La pacienţii vârstnici căderile fac parte din tabloul clinic al multor boli neurologice , cum ar fi AVC, boala Parkinson, demenţa sau polineuropatiile.La un procent de aproximativ 20 % dintre minorii care ajung în UPU cu traumatisme, cauza este lovirea cu sau de un obiect dur.

Creşterea incidenţei TCC ar putea continua în timp, având în vedere creşterea densităţii populaţiei în anumite zone, îmbătrânirea populaţiei şi utilizarea tot mai mare a autovehiculelor, motocicletelor, bicicletelor si trotinetelor. În SUA, mor în medie 155 de oameni pe zi, din cauza unui traumatism care include şi afectarea creierului. Numărul pacienţilor care supravieţuiesc unui traumatism al măduvei spinării este de aşteptat să crească, ceea ce în anumite zone poate deveni o povară economică foarte mare ţinând cont de nevoile speciale de îngrijire pe care le au aceste persoane, cele mai multe dintre ele fiind în scaun cu rotile. În România, datele sunt absolut îngrijorătoare. Ultimul raport arată aproximativ 170.000 de cazuri noi şi peste 434.000 de cazuri noi şi vechi, ţara noastră ocupând astfel, al doilea loc din Europa Centrală după Polonia.

Neurorecuperarea eficientă, doar în echipe multidisciplinare

Costul financiar al îngrijirilor medicale necesare pacienţilor cu TCC rămâne unul foarte mare. Povara economică este şi mai mare atunci când victimele unui TCC dezvoltă una sau mai multe complicaţii neurologice, cum ar fi cefaleea cronică, epilepsia sau demenţa. În afara complicaţiilor neurologice pot să apară şi complicaţii de ordin psihologic, cognitiv, comportamental şi social.Cele mai multe traumatisme cranio-cerebrale sunt minore şi nu necesită intervenţie medicală în urgenţă. Dar există câteva semne de avertisment, care nu ar trebui trecute cu vederea de către pacienţi sau familiile acestora şi anume sângerarea masivă la nivelul zonei lovite sau de la nivelul nasului, gurii sau urechilor, pierderea stării de conştienţă, durere puternică de cap asociată cu ameţeală, somnolenţă sau greaţă cu vărsături, paralizie, probleme de coordonare, de vorbire sau de vedere. În primele ore sau zile de la producerea unui traumatism, pot să apară simptome/semne noi, complicaţii neprevăzute, iar starea pacientului se poate agrava brusc, evoluând în unele cazuri până la moarte subită.

"Pentru unii pacienţi, traumatismul cranian reprezintă debutul unei boli care durează toată viaţa. Mulţi dintre cei care au suferit un traumatism prezintă sechele, chiar şi cei cu traumatisme craniene uşoare. Tulburările cognitive (atenţie, memorie, limbaj, percepţie) afective şi comportamentale sunt cele mai frecvente şi importante cu care se confruntă aceşti pacienţi, ele având un impact deosebit şi asupra familiei, dar şi a societăţii. Aceste deficite determină o dependenţă socială a bolnavilor, chiar în absenţa unor dizabilităţi fizice, afectând capacitatea de muncă, relaţiile familiale, activităţile zilnice" a declarat Prof. Dr. Dafin Mureşanu.

Cele mai frecvente complicaţii pe termen scurt asociate TCC includ disfuncţia cognitivă, dificultăţile de procesare senzorială şi comunicare, convulsiile imediate, hidrocefalia, pierdere de lichid cefalorahidian (LCR), leziuni ale structurilor sistemului nervos, tinitus, insuficienţă de organ şi politraumă . Politrauma poate include disfuncţii pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale, dezechilibre hidro-electrolitice şi hormonale, tromboză venoasă profundă, coagulare excesivă şi leziuni nervoase.

Totodată , Prof. Dr. Dafin Mureşanu a precizat că "şi cele mai frecvente complicatii psihiatrice sunt reprezentate de depresie, anxientate generalizată, atacuri de panică, tulburări fobice, tulburare de stres posttraumatic, dependenţă de diverse substanţe.Cefaleea este o complicaţie obişnuită a leziunii traumatice cerebrale , în special a celor uşoare. Aceste dureri de cap pot avea caracteristicile migrenei, ale tensiunii sau a altor tulburări de cefalee primare, dar sunt adesea mixte, nesistematizate şi pot fi dificil de gestionat. Durerile de cap pot aparea foarte des, dacă nu chiar zilnic, şi adesea cefaleea încetineşte recuperarea după un traumatism".

Acesta a adăugat că "un management adecvat în tratarea eficientă a acestor cazuri presupune existenţa unor echipe multidisciplinare formate din medic de medicină de urgenţă, medic neurolog, neurochirurg, psihitaru şi psiholog care să evalueze complet pacienţii şi care să asigure un tratament individualizat de recuperare neuropsihologică".

Costuri şi de 4 milioane de dolari

Specialiştii estimează că, la nivel mondial, 5-7 dolari din 1.000 sunt cheltuiţi pentru grija acordată pacienţilor cu TCC sau din cauza consecinţelor produse de astfel de răniri. Deşi impresionante, aceste cifre subestimează magnitudinea problemei, ele bazându-se doar pe datele oferite de cazurile internate în spital. Aproximativ 80-90% dintre traumatismele cranio-cerebrale sunt considerate uşoare şi nu necesită îngrijiri medicale. În SUA, pentru un pacient cu traumatism cranian, care necesită recuperare, costurile sunt de aproximativ 200.000 de dolari, în primul an. Pentru pacienţii cu traumatisme minore sau medii care nu necesită recuperare, cheltuielile se ridică la aproximativ 15.000 de dolari. Costurile date de îngrijirea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral sever, pentru tot restul vieţii acestuia, pot ajunge şi la 4 milioane de dolari. În Europa, costurile directe anuale pentru un pacient cu traumatism cerebral sever sunt de peste 18.000 euro. În medie, pentru un pacient cu traumatism cerebral, se cheltuie aproximativ 9.000 de euro. În ţara noastră costul mediu pentru un pacient cu traumatism cranio-cerebral este de cca 3.500 de euro. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere alarmantă, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în astfel de cazuri au suferit un traumatism cranio-cerebral. Anual, în ţara noastă, se înregsitrează aproximativ 170.000 de cazuri noi şi peste 434.000 de cazuri noi şi vechi de Traumatisme Cranio Cerebrale.

Pacienţii cu AVC afectaţi de lipsa centrelor de neurorecuperare

Accidentul Vascular Cerebral este în mod fundamental o afecţiune cronică şi implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistenţă medicală cu pregătire în neurologie, aistenţă medicală de reabilitare, terapie ocupaţională şi terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate , în baza unor competenţe aprobate şi a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializaţi în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuţi şi asistenţi medicali specializaţi în reabilitare.

"Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea reabilitării formale, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârşitul procesului de restaurare a pacientului" a precizat prof.dr. Dafin Mureşanu. Acesta a adăugat că "interesul central al cercetătorilor ştiinţifici, precum şi cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înţelegeri a impactului îngrijirii de reabilitare care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul, în special în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi costurilor, încercându-se în permanenţă găsirea unor soluţii de eficientizare"

Supravieţuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit, în special, un Accident Vascular Cerebral , este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. Potrivit celui mai recent studiu RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecţionate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare .


Statistici ale Accidentul Vascular Cerebral

În ceea ce priveşte Accidentul Vascular Cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 17 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalţi rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani. România înregistrează încă cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel national fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare.

1.600 de tratamente prin tromboliză intravenoasă, în 2019

Din fericire, în ultima perioadă se înregistrează o îmbunătăţire substanţială din punct de vedere al salvării pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral. Acest lucru este demonstrat prin faptul că România a reuşit anul acesta să extindă numărul de unităţi medicale speciale, de la 10 la 43, prin care pacienţii cu accident vascular cerebral - AVC - ischemic acut pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. Pentru ca această realizare de excepţie să fie posibilă Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral şi colaboratorii săi români, precum Societatea Română de Neurologie, Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii au derulat, mai ales în ultimul deceniu, programe intense axate pe cercetarea ştiinţifică medicală. Rezultatele sunt mai mult decât îmbucurătoare prin faptul că, în perioada ianuarie-septembrie 2019 au fost realizate, la nivel national, aproximativ 1.600 de tratamente prin tromboliză intravenoasă comparativ cu doar 885 de astfel de intervenţii înregistrate pe parcursul anului trecut.


Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobiologice endogene şi dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News