”Comunitatea Politică Europeană”: o nouă instiutuție europeană pentru a scurta procesul de aderare a țărilor non-UE

”Comunitatea Politică Europeană” se dorește a fi o nouă instituție care ar extinde ”acoperirea” Uniunii Europeane pentru a permite țărilor în așteptarea aderării să scurteze întârzierile actualului proces de integrare.

”Comunitatea Politică Europeană” va servi la consolidarea ”aspectelor politice, economice, culturale și de securitate” în rândul membrilor care vor face parte din ea, se arată în documentul francez.

”Politica de extindere, din cauza cerinţelor reformelor necesare aderării la UE şi a duratei care rezultă, nu oferă cadrul politic necesar pentru a răspunde urgenţei nevoilor istorice şi geopolitice care decurg din războiul împotriva Ucrainei”, menționează textul francez citat de Europa Today.

Noua instituție nu va înlocui nici Consiliul Europei, nici OSCE

”Din acest motiv se propune crearea în acest an a unei comunități politice europene între toate statele europene care doresc să contribuie la securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului nostru”.

Noua instituție, continuă, ”nu va înlocui nici Consiliul Europei, nici OSCE, nici relațiile transatlantice. Dar în momentul de față nu avem foruri europene nespecializate care să permită reunirea tuturor membrilor familiei europene pe pe picior de egalitate și în spirit de unitate pe continentul nostru”.

Această Comunitate ”ar constitui un forum de coordonare, luare a deciziilor și proiecte de cooperare pentru a răspunde în mod concret provocărilor cu care se confruntă toate țările continentului european: probleme de politică externă și de securitate, schimbări climatice și aprovizionare cu energie și alte materii prime, securitate alimentară. , dezvoltarea infrastructurii și interconectarea, mobilitatea, migrația, lupta împotriva crimei organizate, relațiile cu alți actori geopolitici”.

Propunere avansată de Emmanuel Macron și împărtășită imediat de președintele Consiliului UE, Charles Michel

Proiectul Comunităţii Politice Europene nu ar implica doar Ucraina, ci şi alte state aflate în stadiul de candidat, precum Georgia sau Republica Moldova. În plus, există țări candidate, printre care Albania și Macedonia de Nord, care așteaptă de multă vreme să obțină intrarea definitivă în UE (blocate, printre altele, de Franța).

Comunitatea Politică Europeană ”ar îmbrăca forma unei structuri juridice ușoare, înzestrată cu capacitate decizională, respectând autonomia decizională a Uniunii Europene și a fiecăruia dintre statele care alcătuiesc această Comunitate”, conchide documentul francez.

Franța a fost până acum printre țările UE cele mai sceptice față de o accelerare a intrării Ucrainei în UE: Kievul are până acum un acord de asociere cu Bruxelles-ul, dar pentru a obține statutul de candidat trebuie să implementeze o serie de reforme convenite cu UE. 

Citește și...

Kuleba: Ucraina nu acceptă alternative la aderarea la UE şi refuză un armistiţiu ce ar îngheţa conflictul

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat miercuri că ţara sa nu va accepta un statut alternativ celui de candidat pentru aderarea la UE, referindu-se la propunerile de creare a unei noi organizaţii care să includă şi Ucraina.

Nu vom accepta substitute sau alternative la statutul de candidat, oricare ar fi ele, a spus Kuleba la o întâlnire cu presa desfăşurată la Kiev. După ce a susţinut că Ucraina îndeplineşte criteriile de aderare la UE şi că are nevoie să primească statutul de ţară candidată, ministrul ucrainean a menţionat că de mult timp jucăm acest joc şi ştim cum funcţionează el, făcând aluzie la declaraţiile unor lideri europeni despre o aderare a Ucrainei la UE într-un viitor nedefinit.

La rândul său, preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a spus într-un discurs în faţa Parlamentului European că amânarea sau respingerea acordării statutului de ţară candidată pentru Ucraina la summitul UE din 23-24 iunie i-ar transmite preşedintelui rus Vladimir Putin mesajul că poate merge mai departe fără niciun fel de pedeapsă pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

Pe de altă parte, ministrul Kuleba a respins posibilitatea unui armistiţiu cu Rusia care să presupună încetarea ostilităţilor în punctul actual. Ucraina nu are nevoie de un al treilea acord Minsk, a adăugat el cu referire la acordurile din 2015 pentru soluţionarea conflictului din Donbas, şi nici de noi linii de demarcaţie care să îngheţe din nou situaţia ani la rând şi să prelungească durerea şi suferinţa.

Prin urmare, Kuleba le-a cerut aliaţilor Kievului să respecte această poziţie şi să trimită Ucrainei mai multe arme, inclusiv artilerie grea şi sisteme de rachete, de care armata ucraineană are nevoie pentru a lansa o contraofensivă pe scară extinsă pentru a expulza Rusia de pe teritoriul ucrainean.

Citește întreaga știre AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News