Condamnări definitive. Dosar cazuri de sclavie Berevoeşti

Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile declarate de inculpaţii împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Argeş, pe care a desfiinţat-o în parte, reducând pedepsele iniţiale de până la 14 ani de închisoare aplicate de instanţa de fond. În urma rejudecării, Iosif Ursu a primit 8 ani de închisoare, Florica Ursu - 6 ani, Costinel Ionuţ Furdui - 10 ani, Marian Marinoiu - 7 ani, Lenuţa Mădălina Păun - 4 ani şi Daniel Grancea - 6 ani, toate pedepsele fiind cu executare. După pronunţarea sentinţei, cei şapte inculpaţi urmează să fie ridicaţi de la domiciliile lor şi escortaţi la Penitenciarul Mioveni.

'Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale şi cu jandarmi (...) pun în executare şase mandate de executare a pedepsei cu închisoarea (...) privind patru bărbaţi şi două femei, toţi din comuna Berevoeşti, condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 4 şi 10 ani pentru infracţiunea de trafic de persoane. Cei în cauză vor fi încarceraţi', se precizează într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş.

Alte condamnări

Curtea de Apel Piteşti a pronunţat deja condamnări definitive în alte două dosare privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti. În septembrie 2017, cinci inculpaţi au primit pedepse de până la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. În iunie 2018, alte şapte persoane au fost condamnate definitiv, cea mai mare pedeapsă fiind de 8 ani şi 8 luni de închisoare.

Pe rolul instanţei sunt încă două dosare aflate în faza de apel, care vizează aceeaşi grupare infracţională. Dosarele au fost trimise în instanţă de procurorii Serviciului teritorial Piteşti al DIICOT la sfârşitul anului 2016, cei peste 30 de inculpaţi fiind împărţiţi în mai multe loturi.

Rechizitoriul procurorilor

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008 s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea. În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice sau chiar din propriile locuinţe, fiind ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse activităţi, atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în apropierea localităţii. Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau, li se ofereau resturi alimentare, apoi erau legate cu lanţuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopţii, ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă, erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor şi li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual. În acest dosar au fost arestate preventiv, în iulie 2016, 37 de persoane, atât bărbaţi cât şi femei. După cinci luni, instanţa a admis ca femeile să fie plasate în arest la domiciliu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News