Conflictul Rusia-Ucraina lasă Europa cu sechele. Odată cu datoriile cresc şi împrumuturile pe piaţa externă

Guvernele din estul Europei au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari anul acesta, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor analizate de Bloomberg. Şi pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei ţări din estul Europei - Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) şi Ungaria (5 miliarde de dolari) - se situează în primele cinci state emergente care se împrumută de pe pieţele externe, potrivit Rador.

Un împrumut de pe pieţele de obligaţiuni a devenit mult prea costisitor - chiar şi pentru guvernele cu rating ridicat precum cele din Europa de Est - după ce băncile centrale din întreaga lume au crescut rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plăteşte 5,5% dobândă pe an pentru noua emisiune de obligaţiuni pe 30 de ani. În 2021, aceeaşi obligaţiune s-ar fi vândut cu mai puţin de 4%.

Nota de plată a dobânzilor în creştere nu va face decât să sporească deficitele bugetare ce au înregistrat deja o creştere vertiginoasă în regiune, precum şi să exercite o presiune mai mare asupra autorităţilor financiare. În plus, dacă invazia Rusiei în Ucraina se va prelungi sau se va intensifica şi vor fi necesare cheltuieli şi mai mari ce vor fi finanţate prin emitere de datorie în regiune, investitorii străini ar putea să nu fie la fel de dispuşi să absoarbă obligaţiunile suplimentare care inundă piaţa.

Semnale de îngrijorare

Există semnale că investitorii devin deja uşor reticenţi. Obligaţiunile în dolari ale Poloniei se tranzacţionează acum la randamente similare celor ale unor ţări considerate mult timp mai riscante: Filipine, Indonezia şi Uruguay.

Sergey Dergachev, şeful diviziei pentru datoriilor corporative ale pieţelor emergente la Union Investment Privatfonds GmbH din Frankfurt, spune că nu poate detecta până acum niciun cost suplimentar ce ar putea fi adăugat de investitori pentru obligaţiunile din regiune. Dar, spune el, "situaţia depinde foarte mult" de lucruri greu de anticipat, cum ar fi evoluţiile de pe teren în Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condiţiilor de finanţare "nu poate fi ignorată, din păcate".

Deficite umflate

Deficitul bugetar al Europei de Est se va expanda la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, în creştere de la 1,3% faţă de 2021, potrivit estimărilor analiştilor Bloomberg.

"Războiul loveşte deficitele bugetare din ambele direcţii", spune Daniel Wood, manager de portofoliu de instrumente cu venit fix la William Blair International. "Scade creşterea economică, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar din punctul de vedere al cheltuielilor, este necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care sunt puternic afectaţi de costul vieţii".

Reorientarea către pieţele externe pentru finanţarea datoriilor are loc în timp ce inflaţia face ravagii în economiile est-europene. Acest lucru a fost, de asemenea, declanşat, parţial, de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor ruseşti de energie în regiune. Inflaţia a crescut la aproximativ 20% în unele ţări - niveluri nemaivăzute de decenii - iar acest lucru a făcut ca ratele dobânzilor locale să crească chiar mai mult decât în SUA şi Europa de Vest. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligaţiunile pe 10 ani au acum un randament 6%, de patru ori mai mult decât acum doi ani.

Dar vânzarea de obligaţiuni în străinătate aduce un risc cheie care nu există pe piaţa locală. Dacă monedele regiunii încep să se deprecieze faţă de dolar, aşa cum au făcut-o periodic de-a lungul anilor, acest lucru va creşte costurile de rambursare a datoriei pentru guvernele respective.

Cerându-i-se să comenteze toată această efervescenţă a emisiunilor, Zoltan Kurali, şeful agenţiei de gestionare a datoriilor din Ungaria, a spus că un "nivel plafonat" al datoriei în valută este mai ieftin decât împrumutul în forinţi. De asemenea, ajută la diversificarea bazei de investitori, deoarece "nu ar fi posibil să se strângă toată această finanţare de pe o singură piaţă".

În planul său de finanţare, Polonia are posibilitatea de a se împrumuta de pe pieţele externe şi instrumente pentru a reduce costurile, dacă este necesar, a declarat Ministerul de Finanţe din Varşovia prin e-mail. Pe termen lung, zlotul ar trebui să se aprecieze, având în vedere fundamentele economice ale ţării, ceea ce ar contribui la reducerea poverii datoriei, a adăugat acesta. Ministerul de Finanţe din România nu a fost disponibil deocamdată pentru a comentarii.

"Elementul refinanţării"

Vânzările de obligaţiuni suverane în dolari şi euro ale pieţelor emergente au scăzut la 104 miliarde de dolari anul trecut, cel mai puţin din 2013, arată datele analizate de Bloomberg. Din emisiunile de 32 de miliarde de dolari din acest an realizate de Europa de Est, doar aproximativ 14 miliarde de dolari au nevoie de refinanţare.

Creşterea vânzărilor include "elementul refinanţării", deoarece piaţa s-a deschis după un 2022 dificil, potrivit lui Zsolt Papp, manager senior de investiţii la JPMorgan Asset Management. "A fost mai mult vorba despre când este momentul potrivit", a spus el. "Nu au mai fost pe piaţă de ceva vreme, aşa că ştiau că pot emite în condiţii foarte favorabile."

Graba timpurie de a vinde obligaţiuni pe pieţe externe în acest an semnalează că vânzările ar trebui să încetinească în restul anului, dar acţionează şi ca un "vânt tehnic din pupă" pe termen scurt pentru obligaţiunile în dolari din regiune, au declarat analiştii ING Groep NV, inclusiv Frantisek Taborski.

ING consideră că Ungaria se află într-o poziţie "confortabilă" din care ar putea, dar nu va avea nevoie, să acceseze din nou pieţele externe în 2023, în timp ce Polonia a devansat programările. Este probabil ca România să aibă nevoie de o altă vânzare de datorie pe pieţele externe în acest an, a declarat ING săptămâna trecută.

Cathy Hepworth, şefa diviziei pentru datoriile pieţelor emergente la PGIM Fixed Income, a spus că îi plac "selectiv" obligaţiunile din regiune. Deoarece aceste guverne au vândut o mulţime de obligaţiuni în acest an pe piaţa din SUA, în loc de piaţa euro, aşa cum o fac de obicei, a existat o cerere puternică din partea investitorilor pe pieţele emergente care îşi calculează randamentele faţă de indici de obligaţiuni denominate în dolari, a spus ea.

Datoria suverană din Europa de Est are reprezentanţi care au supraperformat, conducerea fiind deţinută de Serbia cu un randament de 8,1% în 2023, România cu 5,6%, Ungaria cu 4,1% şi Polonia cu 2,4%. Randamentul mediu al datoriei ţărilor în curs de dezvoltare este de 1,4%, potrivit indicilor Bloomberg de obligaţiuni în dolari.

Forţa pieţei de obligaţiuni

Creşterea ratelor dobânzilor la nivel global exercită deja presiuni asupra guvernelor din Ungaria şi Polonia. Ademenite de posibilitatea de a debloca miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene, ambele ţări au convenit brusc, în decembrie — după ani de intransigenţă — să abordeze îngrijorările legate de soliditatea democraţiilor lor. Discuţiile nu au avansat încă suficient pentru deblocarea banilor, iar acest lucru a obligat ţările în cauză să apeleze la piaţa de obligaţiuni pentru numerar.

Deteriorarea situaţiei Poloniei vine într-un an electoral - ceea ce ar putea alimenta şi mai multe cheltuieli. Mai mult, guvernul este împovărat de datorii extrabugetare în creştere, care ar urma să ajungă la 638 de miliarde de zloţi (152 de miliarde de dolari) în 2026, conform propriilor prognoze. "Conturile bugetare vor rămâne laxe în acest an", spune Nafez Zouk, analist al datoriilor suverane pentru pieţele emergente la Aviva Investors din Londra. Regiunea se confruntă cu efectele războiului "subvenţionând sau transferând resurse către gospodării, cum ar fi în cazul energiei şi al plafonării preţurilor. Acestea au avut un cost bugetar mare şi va exista în continuare un deficit valutar semnificativ de finanţat, deoarece accesul la fondurile UE este întârziat."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News