Consilierul guvernatorului BNR, semnal de alarmă. România, singura ţară din lumea civilizată în care deficitul creşte în an electoral

"De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte, şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare. Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată. Şi întrebarea pe care mi-am pus-o este: de ce? Păi cred că răspunsul este: lipsa de cultură economică a electoratului, până la urmă, care nu realizează cât de serioasă este situaţia la care putem ajunge ca urmare a derapajelor fiscale din anii electorali şi această situaţie îi face pe politicieni să fie foarte generoşi”, a declarat Eugen Rădulescu, la emisiunea "În faţa ta" de la Digi24. 

Economistul avertizează că din 2025 vine nota de plată pentru români. 

"Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim, de la anul trebuie să plătim. Nu cred că plătesc ei, impozitele le plătim noi. Probabil le plătesc şi ei, câte unii, dar au grijă să nu plătească prea mult pentru că există suficiente reglementări – şi deficitul bugetar la noi de asta e atât de mare, cât este, nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepţii şi nu ştiu cum naiba excepţiile astea se duc exact acolo. (…) Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este .dacă vom reuşi să o facem într-o manieră onorabilă? Ce înseamnă o manieră onorabilă? Să avem o scădere de deficit care să fie crezută de pieţe fără să bulverseze economia, asta este marea problemă”, a adăugat Eugen Rădulescu.

Deficitul ”trece de 7%, ajunge la 8”

Profesorul Mircea Coşea a analizat situaţia economică a României. 

„Nu mai e un secret, e o analiză foarte simplă, nici nu trebuie să fii economist ca să vezi că lucrurile merg într-o direcție nedorită, ca să nu spun altfel, nedorită pentru că avem cea mai mare inflație din Europa, cel mai mare preț al energiei din Europa. Avem greșeli care s-au făcut în guvernare și care acuma vedem ce consecințe au. Toate impozitele directe și indirecte pe mediu de afaceri a dus la creșterea inflației, la aproximativ 30.000 de societăți care au ieșit din circuitul economic. Destul de multe acum, unități de capital străin să pregătesc să părăsească țara, unele chiar au părăsit țara, a apărut șomajul. Toate lucrurile astea sunt, după părere mea, datorate unei greșeli fatale și anume că în an electoral ar fi trebuit să existe o sinceritate absolută din partea celor care candidează în a spune populație situația în care ne aflăm și ce va urma.

Anul electoral în România a însemnat cu totul altceva. A fost o mistificare, o acoperire a adevărului cu fel de fel de cadouri, cu fel de fel de mișcări care au dus la un deficit enorm, enorm. Deficitul, dacă scoatem evaziunea fiscală și tot ceea ce înseamnă amnistia fiscală, trece de 7%, ajunge la 8. În condițiile astea ce ne poate aștepta? Ne poate aștepta efectul unui element foarte simplu și anume că în această perioadă producătorul inflației în România este Guvernul, este producător de inflație. N-avem niciun fel de efect din exterior. Inflația nu vine din exterior, vine din interior. Au fost importuri și taxe de la începutul anului, benzina, carburatul, care s-a scumpit, energia care e foarte scumpă. O măsură care nu a fost negociată cu Uniunea Europeană așa cum trebuia, și anume introducerea salariului minim european. România nu e pregătită acum pentru așa ceva.

De ce? Pentru că nu are o economie consolidată. Alte țări au negociat și au întârziat, au întârziat cu un an sau doi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vom avea o greutate în plus în mediul de afaceri, o scădere, evident a competitivității, șomaj și până la urmă vom ajunge în situația în care eu cred că nu la începutul anului 2025, nu după alegeri vom avea niște măsuri, la jumătate anului pentru că România s-a împrumută enorm. Tot ceea ce se face în România este pe împrumut. Ceea ce este foarte special și ar trebui să se dea atenție este rostogolirea datoriei. Rostogolirea datoriei a ajuns la niște cifre fantastice", a explicat profesorul de macroeconomie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News