Surse: Consiliul Concurenței efectuează controale la bănci pentru creșterea artificială a ROBOR-ului
Consiliul Concurenței efectuează controale la aproximativ 10 bănci din România.
Potrivit Realitatea Plus, Consiliul Concurenței efectuează astăzi, 1 noiembrie 2022, controale la aproximativ 10 bănci din România pentru creșterea artificială a ROBOR-ului. De asemenea, aceeași sursă precizează că sunt verificate calculatoarele instituțiilor bancare.
ROBOR la trei luni a fost marți de 8,19%, în uşoară scădere faţă de nivelul de luni, de 8,20%. ROBOR la 6 luni a fost de 8,31%
De curând, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a spus recent că băncile au "sărit calul" şi au dus ROBOR-ul mult peste rata-cheie.
„De regulă, între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. (...) De mai bine de patru, cinci luni, s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. ROBOR s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri. În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, așa funcționează piețele de peste tot din lume, mai ales în perioadele de criză. Overreaction se zice în engleză. Sunt și alți termeni. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori, pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru, și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri absolut normale. Acum a fost clară tendința băncilor și a celor care acționează pe piața monetară la termen să privească pesimist viitorul”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) (citește mai mult AICI).
Cum intervine Consiliul Concurenței între comercianții mici și marii comercianți. Chirițoiu dezvăluie: A fost gândit în așa fel încât să nu permită unora să ajungă prea mari
Bogdan Chiriţoiu a vorbit la DCNews despre concurenţa dintre magazinele de tip cash&carry şi micile magazine de comerţ cu amănuntul (magazine de cartier, magazine de specialitate), pe piaţa din aval.
În România, la fel ca în UE, există aceleaşi diferenţe între vânzarea prin intermediul canalelor moderne și cea prin intermediul comerţului tradiţional, cea mai importantă fiind varietatea şi multitudinea de produse puse la dispoziţie sub acelaşi acoperiş, în cazul comerţului modern. Parcările auto, atmosfera din magazine, seviciile suplimentare (de împachetare, promoţiile etc.), birourile de informaţii si alte facilităţi fac şi ele diferenţa între cele două forme de comerţ. În condiţiile în care comerţul tradiţional este actorul iniţial prezent pe piaţă, apariţia unor noi forme de comerţ, care se dezvoltă chiar prin intermediul clientelei comerţului tradiţional, ar putea arăta că cele două forme de comerţ se concurează. Acest lucru poate fi valabil, până in momentul în care cea de-a doua formă de comerţ devine majoritară.
Val Vâlcu: Cum să concureze micul comerciant, cu un magazin-două, cu aceste reţele care au în spate un întreg lanţ de hipermarketuri cu depozit?
Bogdan Chiriţoiu: Companiile mici au avantajul lor, faptul că sunt mult mai mobile. Companiile mari au, iar, avantajele lor - şi anume că, fiind de dimensiuni mai mari, pot obţine preţuri mai bune, plus că îşi pot pune la punct sisteme de management, softuri ş.a.m.d. Pe noi ne interesează doar să fie cel mai bine pentru consumatorul final, să fie servicii bune şi preţuri bune pentru consumator (citește mai mult AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
