Consiliul Fiscal: guvernul greșește. Finanțatorii: cel mai scăzut risc

Cheltuieli de personal fără precedent

”Cu o singură excepție (și aceea doar parțială), proiectul de rectificare nu respectă regulile fiscale instituite de LRFB. Comparativ cu bugetul aprobat inițial, proiectul de rectificare majorează veniturile și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (BGC) cu 1,7, respectiv, 2,35 miliarde lei, antrenând o majorare a deficitului programat cu 644,5 milioane lei. Dată fiind revizuirea ascendentă cu 493,9 milioane lei a cheltuielilor cu dobânzile, deficitul primar al bugetului general consolidat este programat să crească cu 150,6 milioane lei” transmite Consiliul Fiscal. Sursa citată precizează și că ”Lipsa caracterului constrângător și inoperabilitatea de facto a regulilor fiscale reprezintă aspecte asupra cărora Consiliul fiscal a atras atenția în mod repetat în ultimii ani în contextul opiniilor emise și rapoartelor sale, însă amplitudinea depășirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent.”

Guvernul, somat să elaboreze urgent un plan de măsuri

Președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru, a concluzionat că ”identifică, cu prilejul construcției bugetare inițiale, mai multe elemente de natură să sugereze nu doar existența unor riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedură de deficit excesiv pe fondul unor venituri bugetare pe care le considera supradimensionate și a sub-bugetării unor categorii de cheltuieli, dar și vulnerabilizarea finanțelor publice pe termen mediu în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu”. Consiliul fiscal recomandă ”Guvernului elaborarea urgentă a unui plan de măsuri pentru anii viitori în vederea reînscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergentă cu obiectivul pe termen mediu, așa cum de altfel reclamă atât LRFB, cât și tratatele europene al căror România este semnatar.”

Cel mai scăzut risc de faliment

Pe de altă parte, la nivel extern, România este privită de pieţele externe ca un pla­sament cu grad scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor (credit default swap). Conform Ziarului Financiar, riscul la cinci ani a coborât în septembrie sub 100 de puncte de bază, la minimul ultimului deceniu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News