Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER

Campania privind torționarii regimului comunist a fost declanșată de IICCMER, care în aprilie 2013 a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor.

Al cincilea nume din lotul celor 35 de torționari este Constantin Istrate, fost adjunct al comandantului penitenciarului din Gherla și ulterior primar al Gherlei.

Potrivit ONG-ului Miliția Spirituală, Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla - formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957), locţiitor comandant pentru pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961) şi comandant la (dec. 1958 – 1 mart. 1959). Penitenciarul Gherla era un loc de deţinere de categoria I, unde îşi executau pedepsele condamnaţii „contrarevoluţionari" (alte penitenciare de categoria I cu profil similar se găseau la Aiud, Făgăraş, Galaţi şi Jilava). Pe lângă Penitenciarul Gherla funcţiona şi o fabrică/ gospodărie anexă care producea mobilă.

Torționarul lui Goma

Una dintre victimele regimului de represiune aplicat de Istrate la Gherla a fost poetul Paul Goma. "Ştiam de la alţii că Istrate e în stare să-ţi dea cep burţii cu degetul mic, cu unghia să despice, în sus, şi, fără să se grăbească, să vâre mâna în burtă, să-şi înfăşoare maţele pe degete şi să le tragă afară, centimetru cu centimetru – rămânând calm, politicos, bine crescut", scria despre Constantin Istrate, Paul Goma.

Octavian Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, a fost și el închis la Gherla când penitenciarul era condus de Istrate. 

Torționar al regimului comunist, deferit justiției după 51 de ani

"Se petrecea exact acum 55 de ani, în februarie. (…)Te loveau cu ciocanul din lemn la tălpi, de obicei se dădeau cinci până la zece lovituri. Mie mi-a dat atunci de două ori câte 25 de lovituri. Atunci când era aplicată pedeapsa fizică, trebuia să te aşezi pe burtă, pe una dintre băncile din lemn. Mi-am luat boneta între dinţi, pentru că «bandiţii» nu răcnesc şi nu ţipă”. Picioarele trebuiau îndoite de la genunchi, cu tălpile în sus, apropiate. Şi atunci şi-a suflecat mânecile şi m-a lovit cu ciocanul. După a patra, a cincea lovitură, nu mai simţi nimic. L-am auzit doar cum a zis unuia dintre gardieni să-i ţină vestonul: «ţine-l, Stane, să-i mai dau o porţie banditului!» La sfârşit, am avut picioarele negre. Aşa m-au găsit colegii de celulă. Şi singurul medicament la care puteam avea acces erau compresele cu apă rece. Am mers mai bine de o lună târându-mă în mâini şi sprijinindu-mă în genunchi”. Prin această metodă de tortură, mai spune Octavian  Bjoza, nu a trecut doar el, au fost cu sutele: „Nu am fost eu unul dintre cei mai vajnici luptători anticomunişti, eu am fost doar unul care a avut norocul să iasă cât de cât sănătos din temniţă. Pentru că alţii au ieşit complet distruşi, cu sănătatea ţăndări, pentru că am fost atunci, în anii aceia, şi la stuf, şi am lucrat în apă şi am mâncat, la subcolonia Bac, şerpi cruzi, de foame", povestește Bjoza, citat de timpolis.ro.

Primii cinci torționari. Vișinescu deschide lista

IICCMER a realizat o cronologie a datelor când au fost anunțate numele celorlalți patru torționari. Unul dintre ei, fostul comandant al închisorii din Rîmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității.

Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie a dispus începerea urmăririi penale față de lt.-col. (r) Alexandru Vișinescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, col. (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârșirea infracțiunii de genocid.

Pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanței supreme a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Pe 16 ianuarie a.c., IICCMER a făcut public rezultatul investigaţiilor în cazul lt.-maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013 şi suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla (Formațiunea 0606).

Pe 11 februarie 2014, IICCMER a cerut Parchetului începerea urmăririi penale împotriva cpt. (r) Florian Cormoş, fost comandant al coloniei de muncă Cernavodă, pentru infracțiuni contra umanității.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News