Constelația Perseus ridică noi întrebări. Ce sunt planetele-hoinar care "n-au mamă, n-au tată", descoperite de Telescopul Spațial James Webb

În cadrul unei noi sesiuni de observații asupra nebuloasei NGC1333 din constelația Perseus, Telescopul Spațial James Webb a făcut o descoperire remarcabilă: astronomii au detectat mai multe „planete vagabonde”, obiecte cu mase comparabile cu cele ale planetelor, dar care nu sunt atrase de gravitația niciunei stele, potrivit Eurekalert.

Aceste planete gigantice, cu mase de cinci până la zece ori mai mari decât cea a lui Jupiter, par a fi resturi ale proceselor cosmice implicate în formarea stelelor. Conform cercetătorilor, ele oferă o perspectivă captivantă asupra limitelor procesului de formare a stelelor. „Oare avem un obiect care, deși arată ca o tânără Jupiter, ar fi putut deveni o stea în condiții prielnice? Acest lucru este important pentru a înțelege atât formarea stelelor, cât și a planetelor,” precizează Adam Langeveld, autorul principal al studiului și astrofizician la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite.

Aceste planete vagabonde, care nu sunt captive gravitațional de nicio stea, par să fi luat naștere din colapsul unor nori moleculari insuficient de masivi pentru a iniția fuziunea nucleară ce dă viață stelelor. Prin urmare, în alte condiții, acestea ar fi putut deveni stele.

Deși planetele "fără stăpân" sunt un fenomen rar în Calea Lactee, datele obținute de Telescopul Webb indică faptul că în nebuloasa studiată, aceste obiecte constituie aproximativ 10% din totalul corpurilor cerești. Cercetătorii sunt profund interesați să investigheze posibilitatea ca aceste planete să poată forma mici sisteme planetare, similare cu mulțimea de sateliți care orbitează în jurul lui Jupiter și Saturn.

De ce atât de specială constelația Perseus

Constelația Perseus se remarcă prin mai multe caracteristici astronomice și mitologice:

Stele și obiecte notabile:

Algol: Cea mai faimoasă stea din Perseus, cunoscută și sub numele de „Steaua Demonului,” este un sistem binar eclipsant. Strălucirea sa variază în mod regulat, ceea ce i-a conferit o reputație misterioasă încă din antichitate.Mirfak: Este cea mai strălucitoare stea din constelație, o supergigantă alb-gălbuie situată la aproximativ 590 de ani-lumină de Pământ.Clusterul Double: Un grup dublu de clustere stelare deschise, NGC 869 și NGC 884, vizibil cu ochiul liber și apreciat pentru frumusețea sa prin telescop.

Nebuloase:

NGC 1333: O nebuloasă de reflecție situată în Perseus, unde au loc procese active de formare a stelelor. Telescopul James Webb a realizat descoperiri semnificative în această regiune.IC 348: O altă regiune de formare stelară, care conține atât stele tinere, cât și un cluster asociat.

Mitologie:

Perseus este o constelație asociată cu mitul eroului grec Perseu, care a decapitat-o pe Medusa și a salvat-o pe Andromeda de monstrul marin Cetus. Aceste mituri sunt legate de alte constelații din vecinătate, precum Andromeda, Cassiopeia și Cetus.

Curentul de meteoriți Perseide:

Perseus este sursa curentului de meteoriți Perseide, unul dintre cei mai spectaculați și cunoscuți curenți de meteori, activ anual în luna august.

Constelația Perseus, așadar, este importantă atât din punct de vedere astronomic, cât și mitologic, oferind o varietate de obiecte și fenomene interesante pentru observatori și astronomi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News