Constructorii din România, avertisment: Furtună economică de o violenţă pe care nu o resimţim încă integral

România se află în cursul unei furtuni economice care încă nu este resimţită la adevărata ei violenţă, iar finalul de an va fi dificil atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, a afirmat, joi, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), într-o conferinţă de presă.

"Suntem în cursul unei furtuni economice de o violenţă pe care încă nu o resimţim integral, potenţialul social catastrofal se va vedea începând cu iarna aceasta şi predictibilitatea este destul de discutabilă pentru modul în care vor fi finanţate proiectele. O bună parte din cheltuieli se va duce spre a ajuta oamenii să-şi plătească facturile la energie sau pentru a acoperi preţurile la alimente. Asta înseamnă că resursele pentru investiţi vor fi afectate, iar pentru construcţii înseamnă impredictibilitate şi vor fi eforturi mari să ne adaptăm la o altă realitate", a spus Plosceanu, citat de Agerpres.

"Nu se înţelege acest fenomen"

Finalul de an va fi dificil atât pentru firme, cât şi pentru oameni, crede el.

Pentru constructori, principalele probleme sunt legate de lipsa forţei de muncă la nivel calificat, refuzul unor autorităţi de a accepta scrisorile de garanţie emise de IFN, precum şi modificarea peste noapte a Codului fiscal, odată cu eliminarea unor facilităţi pentru acest sector.

"Senzaţia noastră este că nu se înţelege acest fenomen. O firmă de construcţii nu se face într-o lună, oamenii nu se iau de la supermarket", a mai arătat reprezentantul ARACO.

Acesta a arătat că este necesară îmbunătăţirea şi flexibiliarea legislaţiei şi a procedurilor de aducere a forţei de muncă din statele care nu aparţin Uniunii Europene.

O altă problemă este faptul că nu există programe asumate de mentenanţă a infrastructurii rutiere, dar nici pentru infrastructura critică, precum poduri, stadioane, diguri. Astfel că este esenţială promovarea cu celeritate a unor programe specifice de mentenanţă. 

România rămâne fără ingineri. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice: Avem de-a face cu o criză

Sunt deja semne de îngrijorare în ce priveşte prezenţa absolvenţilor de ştiinţe exacte, profil tehnic sau inginerie pe piaţa muncii. Potrivit ultimelor date, în ultimii 30 de ani au părăsit ţara 200.000 de ingineri, iar curând criza de resurse umane va afecta vizibil dezvoltarea economiei, dar şi infrastructura. Este li motivul pentru care tinerii sunt încurajaţi să se îndrepte către aceste ramuri şi să studieze ingineria după absolvirea liceului.

"Suntem în pragul unei noi revoluţii industriale, trebuie să investim în ingineri dacă vrem dezvoltare în viitor. Şi asta înseamnă specialişti nu doar în ştiinţa calculatoarelor, ci şi în automatizări industriale, robotică, electronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricaţie, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligenţă artificială, blockchain."  Acesta este semnalul de alarmă tras de Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – constituită din cele cinci mari instituţii tradiţionale de învăţământ tehnic respectiv: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.  De unde vine criza „Nu există niciun fel de industrie care să poată fi dezvoltată fără prezenţa inginerilor, fie că vorbim de zona economică sau de drept. Tot trebuie să fie în spate un inginer care să ţină baze de date, harduri etc. Şi activitatea artistică nu se poate derula fără ingineri de sunet, inginer de scenă, fără să mai vorbesc de producţia nouă de filme care înseamnă tehnologie de ultimă oră. Şi medicina are în spate o mare masă de ingineri care produc toate echipamentele şi gestionează toată infrastructura necesară. Este evident că ingineria e motorul de dezvoltare al unei societăţi şi suntem în acest moment într-unul de criză. Şi în următorii 30 de ani, fără tehnologie nu se va putea dezvolta economia”, argumentează Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, cea mai mare fabrică de ingineri din ţară.  Suntem într-un moment de criză, a mai spus rectorul bucureştean, potrivit Adevărul.

VEZI AICI MAI MULTE

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News