Consum antibiotice în România, situaţie gravă

Situația consumului de antibiotice la nivelul UE plasează România pe locul al patrulea, în scădere față de anul precedent cu zece procente, însă situația rămâne "gravă" deoarece continuă creșterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, care ar trebui să fie prescrise în ultimă instanță, se arată într-un studiu realizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, prezentat luni de prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

"Odată cu descoperirea antibioticelor, a apărut rezistența bacteriilor la antibiotice și ne găsim după 75 de ani de utilizare a antibioticelor în situația în care discutăm despre bacterii super rezistente, care produc infecții netratabile în momentul de față. Acest lucru poate să aibă un impact extraordinar de mare în următorii 30 de ani asupra sănătății publice, iar boli actualmente tratabile vor deveni netratabile din punct de vedere al terapiei antibiotice", a precizat Rafila, într-o conferință de presă.

El a adăugat că, în fiecare an, CEPCB elaborează un raport în ceea ce privește rezistența bacteriilor la antibiotice și un altul referitor la consumul de antibiotice în țările membre ale UE, plus Norvegia și Islanda.

Infecţiile nu au nicio treabă cu antibioticele

"În ambele rapoarte suntem încă pe primele locuri, atât în ceea ce privește consumul de antibiotice, suntem pe locul patru în UE, în scădere față de anul precedent, de 10-11%, dar și în ceea ce privește bacteriile multirezistente la antibiotice, izolate în cazul infecțiilor invazive", a menționat Rafila.

Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului "Matei Balș", a subliniat că la originea răspândirii rezistenței bacteriilor este utilizarea irațională a antibioticelor și transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, între animale și între oameni-animale și mediu. Practicile de slabă calitate de prevenire și control al infecțiilor contribuie de asemenea la răspândirea acestor bacterii. Totodată, antibioticele nu sunt active împotriva virusurilor, majoritatea infecțiilor din sezonul rece sunt virale și nu au "nicio" treabă cu antibioticele, a subliniat el.

"Cu ce le tratăm noi în mod obișnuit? Cu antibiotice. Total greșit. În momentul în care am luat un antibiotic pentru că îmi curgea nasul nu am făcut decât să mai dăm un zvâc unor germeni care să dezvolte rezistență. Aveți pe dumneavoastră și în dumneavoastră de zece ori mai multe bacterii decât celulele din care sunteți constituiți. Aceste bacterii sunt protectoare. În momentul în care iau un antibiotic fără rost, nu face decât să omoare aceste bacterii care ne protejează", a explicat profesorul Streinu.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News