Consumul de pâine din România, scădere importantă
Consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 kilograme în prezent, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an, conform celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu.
"Acum 10 ani consumul era mai mare cu 10 kilograme pe om anual, ceea ce înseamnă că s-a redus cu un un kilogram pe om în fiecare an şi a ajuns la 82,2 kilograme. Este un consum mai mare decât media europeană de 78 kg/om/an, dar nu suntem departe şi eu cred că pe cap de locuitor consumul în perioada următoare nu o să mai scadă aşa de mult", a susţinut Aurel Popescu, prezent la târgul INDAGRA 2018.
El consideră că această tendinţă de scădere a consumului de pâine din ultimii ani este " viabilă şi corectă", chiar dacă România a pierdut primul loc la nivel european în acest top al consumului.
România a pierdut primul loc
"Este viabilă şi corectă această tendinţă de scădere a consumului de pâine din ultimii ani, chiar dacă nouă brutarilor nu ne convine. Eram pe locul I în Europa, iar acum suntem pe II sau III. Sigur, ne interesează mai mult factorul calitativ decât cel cantitativ. E interesant că a început să crească cererea de pâine din făină integrală şi cea de produse realizate în sistem tradiţional decât în sistem industrial, deci lumea se îndreaptă către o normalitate şi o calitate bună a produselor", a afirmat liderul ROMPAN.
Studiul de piaţă prezentat de Aurel Popescu mai arată că biscuiţii şi pastele făinoase au înregistrat pe consum o creştere de 12,5% în 2017, comparativ cu 2016, cozonacii cu 9,3%, pastele făinoase cu 3%, iar produsele de patiserie cu 0,7%, însă aici nu a fost inclus şi comerţul stradal. Pe de altă parte, consumul făină a scăzut cu 2,3%, mălaiul cu 6,5%, iar consumul de pâine cu 2,2%.
"Făina este normal să scadă, pentru că se face mai puţină pâine acasă. Gospodinele nu mai au timp să facă şi sarmale şi pâine, ele cumpără semipreparate făcute în sistem tradiţional şi cred că acesta este viitorul. Biscuiţii însă au crescut, la fel ca şi covrigii, pentru că oamenii mănâncă pe fugă, iau un covrig sau un biscuite în metrou, până la serviciu, cam asta mănâncă la micul dejun, ceea ce nu este bine sau sănătos, dar acesta este motivul pentru care a crescut consumul de biscuiţi şi a scăzut cel de făină. Sigur că pe latura aceasta calitativă mai avem de lucru şi noi", a adăugat Popescu.
Multă pâine nefiscalizată
Nu în ultimul rând, studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Potrivit sursei citate, producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.
"Studiul a scos la iveală că ne desparte o cantitate de 500.000 de tone de pâine de datele statistice, pâine care nu e înregistrată cu documente, deci avem încă o evaziune de 30% în domeniul panificaţiei ceea ce este foarte mult. Când s-a redus TVA la pâine, în 2013, atunci a scăzut foarte mult evaziunea, dar atunci am mai făcut un lucru foarte bun. Am determinat autorităţile statului să facem la MADR, în fiecare lună, o întâlnire în care noi să le aduceam informaţii despre ce se întâmplă în piaţă şi ei ne raportau luna următoare ceea ce au făcut. Acum nu mai sunt aceste întâlniri", a subliniat preşedintele ROMPAN.
Reprezentanţii Patronatului ROMPAN au semnat, la INDAGRA, un memorandum cu omologii din Ungaria, Slovacia, Polonia şi Cehia pentru a determina factorii de decizie de la Bruxelles să ia măsuri pentru protecţia sectorului de morărit şi panificaţie.
"Am constatat cu durere că şi la ei sunt aceleaşi probleme. Este vorba de toate belelele pe care ni le fac marile reţele de magazine în sensul în care au o poziţie dominantă şi ne fac să vindem în pierdere şi nu ne putem permite să renunţăm la vânzarea în acest sistem pentru că este vorba de existenţa noastră. Am constatat că şi la ei şi la noi este problema cu forţa de munca, cu respectarea standardelor de calitate şi am convenit să avem o colaborare mai bună şi să determinăm factorii de decizie de la Bruxelles să lucreze pe sistemul nostru", spune Popescu.
Potrivit acestuia, piaţa de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară, ceea ce înseamnă că "i-am bătut pe cârnăţari".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
