Contorul inteligent, argumente Pro și CONTRA. Ce spun specialiștii

CI aduc beneficii măsurabile consumatorilor, companiilor de utilități și sistemului energetic per ansamblu, precum și avantaje de mediu indirecte prin creșterea eficienței energetice și integrarea în sistem a surselor regenerabile de energie.

Contoare inteligente în Europa și în România

Aproximativ o treime din utilizatorii de electricitate ai EU28+2 dețin în prezent un contor inteligent, dintr-un total de 283 milioane puncte de livrare, iar așteptările sunt ca penetrarea pieței să atingă 60% până în 2020 – sub ținta de 80% (potrivit ediției a 12-a a raportului „Contoare Inteligente în Europa", publicat de Linker Report).

Țările europene cu activitatea cea mai intensă în acest sens sunt Italia, Franța, Spania și Marea Britanie. Eforturi semnificative sunt întreprinse și în Austria și Olanda, în timp ce Irlanda, Luxemburg și Norvegia au planuri majore de instalare a contoarelor inteligente. Suedia, Finlanda, Estonia și Danemarca au instalat deja CI la majoritatea utilizatorilor.

În afara UE, Muntenegru a ajuns deja la o penetrare semnificativă a acestor dispozitive, în timp ce Serbia a demarat un plan ambițios în 2015.

În Italia se lucrează la aducerea pe piață a unor CI de a doua generație. Întrucât programul anterior a fost implementat la începutul anilor 2000, prima generație de CI este cumva depășită și aproape de finalul duratei tehnice de viață. În Suedia, de asemenea, se desfășoară un program de instalare a unor CI de a doua generație.

În Marea Britanie au fost instalate până în prezent 6 milioane de CI, iar obiectivul este de a aduce această tehnologie în fiecare locuință și întreprindere mică înainte de 2020. Un studiu recent, bazat pe intervievarea a 90.000 clienți, arată că 81% dintre utilizatori ar recomanda această tehnologie unui prieten, în timp ce același procent de persoane con-sumă realmente mai puțină energie decât înainte (în principal deoarece 82% dintre utilizatori au luat cel puțin o măsură de reducere a consumului de energie). 87% dintre utilizatori au menționat că au o mai bună imagine a costurilor lor cu energia.

În România, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat până în prezent 36 de proiecte pilot privind CI în 2015 și 2016 pentru toate cele opt zone de distribuție, vizând aproximativ 270.000 puncte de consum dintr-un total de 7,18 milioane, însemnând mai puțin de 4% din populație, la un cost de 107.715.463 de lei (23,5 milioane euro) (potrivit Raportului Național al ANRE pentru 2016).

Un calcul estimativ pe baza acestei cifre indică un necesar de circa 625 milioane euro pentru implementarea totală a contoarelor inteligente. Această cifră nu ia în considerare câștigurile de eficiență pe care le aduce instalarea în toate punctele de livrare: reducerile de costuri la achiziționarea de CI, reducerea costurilor cu tehnologia în timp și competiția dintre companiile de instalare, ceea ce va determina reducerea costurilor.

ANRE a pregătit, în consultare cu părțile implicate, un Plan Național de Implementare a Contoarelor Inteligente (PNICI) în România. Termenii-cadru acceptați ai planului au fost amânați în repetate rânduri. Cea mai recentă abordare a ANRE, prezentată într-un proiect de ordin din aprilie, este ca PNICI să se deruleze în două etape: Etapa I, din 2017 în 2020; și Etapa a II-a, din 2021 în 2026.

Pentru Etapa I, fiecare companie de distribuție regională urmează să instaleze CI pentru cel puțin 30% dintre consumatori, ceea ce constituie o reducere semnificativă față de obiectivul inițial de 80%. De asemenea, ANRE va limita valoarea investițiilor în primul an al Etapei I la 10% din totalul investițiilor aprobate pentru acel an și la 20% pentru restul anilor din Etapa I.

Pentru Etapa a II-a, cel puțin 80% dintre consumatori urmează să aibă instalate CI la sfârșitul perioadei de implementare. Totuși, valoarea anuală a investițiilor în CI nu trebuie să depășească 25% din planurile anuale de investiții aprobate de ANRE pentru companiile de distribuție.

Raportul ANRE pe 2016, emis cu câteva săptămâni în urmă, menționează că, dată fiind perioada de testare de doar 1,5 ani, nu toate beneficiile avute în vedere inițial pot fi confirmate în acest moment.

Contoare inteligente: Argumente PRO

Consumatorii au un mai bun control asupra consumului lor de energie și plătesc cu regularitate pentru consumul real. Un sistem care arată utilizatorilor permanent câtă energie s-a consumat de la ultima factură, atât în kWh, cât și în lei, și care arată și consumul de energie instantaneu este un instrument puternic, care îi ajută să ia decizii în cunoștință de cauză: trecerea pe echipamente eficiente, închiderea celor care nu sunt necesare sau transferul consumului de energie pe un interval de timp cu prețuri mai mici.

Astfel, utilizatorii pot ști dinainte costurile de pe facturi și își pot gestiona mai bine fluxul de numerar personal. În loc să plătească o factură estimată, pentru ca mai târziu să fie nevoiți să plătească o factura mai mare, tehnologia CI le permite să își regleze plățile astfel încât acestea să corespundă cu totul consumului lunar.

Produse și servicii adaptate clienților. Cunosccând mai bine obiceiurile clienților privind consumul de energie, un furnizor își va putea ajusta mai bine produsele și serviciile. Spre exemplu, un client cu o cerere de energie semnificativă într-un apartament relativ mic poate fi exact clientul potrivit pentru produse eficiente energetic – de exemplu, electro-casnice eficiente și sisteme de iluminat moderne și eficiente. De asemenea, furnizorii ar putea oferi planuri tarifare personalizate, bazate pe profilul cererii de energie: prețuri mai mici pentru consum în afara orelor de vârf, oferte de weekend mai bune pentru casele de vacanță și alte asemenea.

Aceasta este în avantajul tuturor părților implicate: clienții cu electrocasnice inteligente și eficiente; companiile de utilități care își pot personaliza produsele și serviciile energetice; producătorii de electrocasnice, cu o piață tot mai mare pentru desfacerea produselor eficiente energetice; precum și sistemul energetic per ansamblu, cu indicatori de eficiență îmbunătățiți, o mai mică dependență de importuri și externalități de mediu reduse, pentru a menționa doar câteva dintre cele mai evidente beneficii.

CI reprezintă baza altor dezvoltări tehnologice viitoare. Fie că este vorba de prosumeri (cum ar fi consumatorii care au instalate sisteme fotovoltaice care pot să injecteze în rețea surplusul de electricitate și să fie plătiți pentru aceasta), stocarea de energie și managementul energetic (adică abilitatea consumatorilor de a stoca surplusul de energie pentru utilizare ulterioară sau pentru vânzare), demand-side response și Internetul Lucrurilor (de exemplu, posibilitatea unui client de a-și optimiza consumul de energie pe parcursul unei zile folosind intervale tarifare de timp diferite sau tarife dinamice) sau de sistemul vehicle-to-grid (adică, folosirea unui vehicul electric ca dispozitiv de stocare) – nimic din toate acestea nu este realizabil din punct de vedere tehnic fără un contor inteligent.

CI sunt bidirecționale (permit inclusiv măsurarea electricității injectate în rețea), pot monitoriza și informa consumatorul despre starea rețelei și despre prețurile electricității și pot optimiza consumul de energie dintr-o locuință sau o companie.

CI facilitează integrarea în sistem a surselor regenerabile. Reducerea necesarului de generare în momentele de vârf de sarcină, datorită unei mai eficiente utilizări a energiei și unei mai bune anticipări a cererii, determină folosirea într-o mai mică măsură a vechilor și ineficientelor centrale electrice și eliminarea necesității unor investiții în noi capacități de acoperire a vârfurilor de cerere, care sunt de regulă ineficiente din punct de vedere energetic.

Aceasta reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și contribuie la tranziția către un mediu mai curat pentru deceniile viitoare. În plus, având în vedere dezvoltările tehnologice precum stocarea de energie, demand-side response și managementul energiei, sistemul energetic va deveni mai curat din perspectivă ecologică, fiind totodată avantajos pentru consumatori, indiferent că este vorba de locuințe, mici întreprinzători sau fabrici energofage.

Securitatea datelor și confidențialitatea. În ciuda îngrijorărilor privind confidențialitatea datelor culese și transmise de CI, în esență acestea sporesc confidențialitatea datelor, întrucât informațiile privind consumul de energie al clienților ajung automat la compania de utilități pentru facturare, evitându-se, astfel, citirea manuală de către un operator uman. Între timp, desigur trebuie implementate reglementări stricte privind accesul la aceste date și protejarea acestora.

Protejarea clienților vulnerabili. După cum am arătat mai sus, furnizorii vor putea să monitorizeze utilizarea de energie de către baza lor de clienți și să facă oferte personalizate. În cazul unui apartament mic cu un consum de electricitate exagerat de mare, vârfurile de cerere în timpul perioadelor reci permit furnizorului să presupună că acesta poate fi un consumator vulnerabil care folosește sisteme electrice pentru încălzirea locuinței. Prin urmare, compania de utilități va putea acorda acelei categorii de clienți tarife sociale, servicii specifice și condiții financiare prin care să amelioreze această situație de consumator vulnerabil.

Tarifele de rețea vor reflecta investițiile în digitalizare. Tarifele de rețea se vor reduce ca urmare a eliminării citirii manuale de către angajații companiei de utilități, obligatorii o dată la câteva luni la fiecare punct de livrare pentru confirmarea cifrelor reale ale contoarelor analogice. Facturarea va fi eliminată, iar cheltuielile cu managementul clienților se vor reduce.

Dintr-o perspectivă diferită, având în vedere nu-mărul de muncitori necesari pentru a implementa o extindere masivă a CI, CI oferă oportunități reale de creare de locuri de muncă pe termen mediu. Pe termen mai lung, întreținerea și posibila producție de CI se pot dezvolta ca activități economice substanțiale, interconectate cu un complex tehnologic mai extins de rețele inteligente și alte tehnologii viitoare.

Estimări mai bune ale consumului de energie și pierderilor de energie. Pe baza datelor istorice (cu cele mai recente înregistrări din luna precedentă), furnizorii de energie estimează consumul clienților lor pentru ziua următoare. O mai bună estimare a cererii, și prin urmare un risc mai mic de eroare la estimare, determină costuri mai mici pentru companie și prețuri mai bune pentru clienți.

Nu numai furnizorii, ci și companiile de distribuție cumpără energie de pe piață, întrucât trebuie să își acopere pierderile de energie – de exemplu, pierderile tehnice de rețea și furturile de energie – care sunt facturate parțial sau integral clienților, pe baza nivelului de eroare de estimare.

O mai bună estimare a acestor pierderi se traduce în tarife mai mici pentru consumatori. O monitorizare constantă a consumului permite observarea imediată a oricărei anomalii sau oricărui vârf neobișnuit de cerere, care poate sugera un furt de electricitate. În plus, pe baza datelor istorice privind consumul, furnizorul va putea, după ce analizează toate acele situații, să despăgubească în mod corect clienții care au avut de suferit pierderi financiare nejustificate.

Detectarea mai rapidă a întreruperilor și perioade reduse de nefuncționare. Datorită comunicării neîntrerupte dintre CI și compania de utilități care o operează, orice întrerupere va fi observată în câteva secunde, ceea ce permite reacții mai rapide. Această tehnologie permite totodată ca unele operațiuni de întreținere să se realizeze de la distanță, ceea ce se traduce prin timpi mai mici de reparații – nefiind necesară inspecția la fața locului pentru rezolvarea problemei tehnice – și prin costuri mai mici.

Contoare inteligente: Argumente CONTRA

Unele voci susțin că extinderea masivă a CI va duce la o creștere masivă a tarifelor în rețea în anii următori. Însă ideea nu se susține de fapt, din cel puțin trei motive.

În primul rând, România a avut o evoluție remarcabilă, deși probabil neobservată, a principalilor indicatori de calitate ai rețelelor în ultimii ani (SAIDI și SAIFI, de exemplu), ca urmare a investiției finanțate de clienți prin tarifele de rețea. Prin urmare, investițiile care sunt încă de efectuat în această privință, deși considerabile încă, sunt mai mici decât cele deja făcute. Totuși, ceea ce este indicat, în loc de a reduce tarifele de rețea, este ca acestea să se mențină la nivelul actual și ca mai multe investiții să fie dirijate către digitalizarea rețelei. Tehnologia CI constituie primul pas în această direcție.

În al doilea rând, lipsa de investiții corespunzătoare în această tehnologie digitală de bază nu numai că ne va priva de beneficiile de mai sus, dar va genera și întârzieri de toate felurile și va lărgi distanța tehnologică dintre rețeaua din România și majoritatea celorlalte sisteme europene. Pe un astfel de fundal, tendințe precum produse și servicii personalizate, prosuming, stocarea de energie, consum predictiv și managementul energetic, demand response sau sistemele vehicle-to-grid vor rămâne complet inaccesibile.

În cele din urmă, economiile cumulate pe care companiile de utilități le vor obține în urma implementării CI (mai puțină energie cumpărată pentru a acoperi pierderile, estimări eficiente privind energia, eliminarea totală sau aproape totală a costurilor de citire, reducerea facturării și a costurilor managementului cu clienții etc) vor reduce semnificativ cheltuielile clienților cu electricitatea

Multiplicarea proiectelor pilot nu este de ajuns

Este important să subliniem că numai depășind un prag critic de clienți cu CI implementarea acestora poate oferi beneficii substanțiale. Altfel, cu CI izolate sau simple „insule" de consumatori cu un procent ridicat de instalare, rețelele de distribuție vor fi obligate să funcționeze aproape neschimbat. Consumând mai puține calorii la micul dejun în weekend, de exemplu, nu te ajută să slăbești. Tot astfel, simpla adăugare a unui proiect pilot după un altul nu va genera câștiguri tehnologice semnificative. Acesta este principalul motivul pentru care Comisia Europeană stabilește un obiectiv minim de 80% clienți care să dețină această tehnologie până în 2020.

Pentru majoritatea europenilor, „revoluția nu va fi televizată, va fi live". Cum va fi la noi?

Articolul a fost publicat iniţial pe www.enpg.ro

Cine sunt autorii studiului:

Andrei Covatariu, Senior Research Associate în cadrul Energy Policy Group

Radu Dudău, Co-Fondator şi Director al Energy Policy Group

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News