Controversatul ministru estonian de finanţe îşi face debutul la prima sa reuniune Eurogrup de la Bruxelles

Acest istoric de 43 de ani a suscitat indignarea după ce, atunci când a depus jurământul în aprilie, a făcut un gest care, însemnând pur şi simplu "OK", este de asemenea semnul ralierii la adepţii supremaţiei rasei albe. El a şocat, de asemenea, publicul atunci când a declarat în 2013 la televiziunea din Tallinn că "ar trebui să existe o regulă clară în ceea ce priveşte politica de imigraţie: dacă sunt negri, să li se arate uşa". "Vreau ca Estonia să fie o ţară albă", a spus el.

Martin Helme este numărul doi al partidului eurosceptic EKRE, fondat în 2012 de tatăl său Mart Helme, care continuă să-l conducă. EKRE şi-a triplat practic numărul de deputaţi în urma alegerilor legislative din martie, clasându-se pe locul trei după două partide tradiţionale în Estonia, Reforma (liberal) şi Centru (centru-stânga).

Succesul i se datorează în mare parte sentimentelor locuitorilor din zonele rurale, care se consideră abandonaţi după anii de austeritate impuşi de Centru şi Reforma, potrivit analiştilor estonieni.

Primul partid de extremă dreapta care face parte din guvern, EKRE a obţinut cinci posturi de miniştri, printre care cel de finanţe şi de interne, în cadrul executivului tripartit condus de Juri Ratas (Centru).

Helme s-a opus vehement aderării ţării sale la zona euro, devenită efectivă în 2011.

Anii de austeritate i-au permis Estoniei, ţară cu 1,3 milioane de locuitori foarte avansată în tehnologiile informatice, să aibă un raport datorie/PIB cel mai scăzut din UE.

Cei doi Helme, tată şi fiu, au dat de înţeles că ar putea izbucni revolte dacă partidul lor nu va face parte din coaliţie, în momentul negocierilor din martie. Ei au dezminţit acest lucru ulterior, afirmând că au fost prost înţeleşi. Ascensiunea partidului lor face parte din tendinţa ce se înregistrează la nivel european, alimentată de frustrarea unor grupuri sociale şi favorabilă formaţiunilor de extremă-dreapta şi anti-imigranţi.

Odată intraţi în guvern, ei au renunţat aparent la proiectul lor privind organizarea unui referendum asupra ieşirii Estoniei din UE, Estxit, care ar fi fost de altfel condamnată la eşec într-o ţară majoritar pro-UE, inclusiv printre simpatizanţii EKRE. Mart Helme a recunoscut recent într-un interviu că, în pofida faptului că a votat împotriva aderării la UE, el nu mai vrea să o părăsească.

În ceea ce priveşte profunda lor neîncredere faţă de Rusia, aceasta îi determină să considere apartenenţa Estoniei la NATO drept o obligaţie strictă.

Cei doi Helme sunt candidaţi în alegerile din 26 mai. Ei au primit-o recent pe şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen şi speră să formeze o alianţă cu partidele europene de aceeaşi orientare, precum Liga al lui Matteo Salvini în Italia.

Înainte de a se lansa în politică, Helme junior a administrat un club-cafe de jazz, care a falimentat, a condus departamentul de externe al unui portal de informaţii şi o casă de editură specializată în cărţi de artă.

Însă, el a devenit cunoscut datorită declaraţiilor sale agresive împotriva migranţilor, medicilor şi jurnaliştilor. El i-a acuzat pe medicii care practică întreruperile voluntare de sarcină că nu respectă jurământul lui Hipocrate, iar tatăl lui a comparat avortul cu un asasinat. Ambii susţin pedeapsa cu moartea.

De asemenea, ei refuză să creadă că activitatea umană poate avea un impact asupra climei. "Nu au existat nicicând mai mulţi urşi polari ca acum", a afirmat Martin Helme în timpul campaniei electorale, cerând să se pună capăt "isteriei ecologice".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News