EXCLUSIV Convergența NBIC, soluția care ar putea rezolva poluarea cu CO2. Medvedev, politolog rus: Dacă știința nu ar fi atât de politizată...
Politologul rus Danila Medvedev a vorbit despre convergența NBIC și despre capacitatea de implementare, în prezent, a marilor proiecte care pot crea mașini ce ar putea acționa independent și, în același timp, ar rezolva probleme complexe, precum cea a poluării.
Radu Golban și Danila Medvedev au vorbit, în cadrul emisiunii Outlook, despre convergența NBIC și incapacitatea unor mari proiecte de a fi implementate în prezent, ca urmare a problemelor ce țin de factorul politic, a orgoliilor din mediul științific și a incapacității de gestionare a complexității unor asemenea planuri:
„Multe persoane sunt moderate când discută despre convergența NBIC (Acronim pentru domeniile Nanotehnologie , Biotehnologie , Tehnologia informației și Științe cognitive) și se spune în general că acesta este un concept realizabil în viitor, deci nu trebuie să fie clar acum. Cât de departe este, de exemplu, comunicarea bazată pe nanorețea, care ar facilita comunicarea prin intermediul nanorețelelor? Este acest lucru mai degrabă SF sau suntem într-o zonă în care o astfel de tehnologie ar putea fi implementată?“, a întrebat Radu Golban.
„Cred că este vorba despre inteligența umană și inteligența oamenilor de știință. Nu este vorba despre tehnologie SF și despre faptul că organizarea acestui tip de proiecte este SF. De exemplu, putem avea idei minunate, cum ar fi proiectul cu creierul uman, care a fost sistat datorită disensiunilor politice și a orgoliilor unor oameni de știință care au afirmat că fondatorul proiectului nu aduce niciun plus valoare și ar trebui înlocuit și fondurile sistate. Cam asta s-a întâmplat în UE în urmă cu 10 ani. Există un documentar foarte bun, In Silico, despre acest lucru, despre cât de politizat este domeniul științei“, a precizat politologul.
NBIC ar putea rezolva poluarea cu CO2
„Cu scopul de a crea mașini care ar putea acționa independent, avem nevoie de complexitatea științei, știința sistemică, avem nevoie de proiecte guvernamentale organizate diferit. De fapt, ceea ce avem astăzi este o piață, o piață în care se poate obține finanțare, unele dintre proiecte fiind selectate în mod aleatoriu, însă este imposibil să pui în practică un proiect major pentru că trebuie divizat în sute de părți diferite și fiecare parte trebuie să aibă succes, trebuie să intri în competiție și în cazul în care pierzi competiția pentru obținerea de granturi, vei avea o parte lipsă. De aceea, pentru proiecte ca Reactorul Termonuclear experimental ITER din Franța, a existat un alt mod de cooperare, au existat acorduri interguvernamentale valabile zeci de ani prin care guvernele își asumă obligațiile pe viitor și nu există granturi. Nu e ca și cum dacă există probleme în acest proiect, oricine poate aplica pentru granturi. În schimb, există abordare sistemică, care este rezervată pentru un număr mic de proiecte și, totuși, există multe probleme legate de birocrație și de inflexibilitatea acestor proiecte, de faptul că nimeni nu știe cum să pună în practică lucruri complexe. Prin urmare, nu cred că este de domeniul SF să creezi tehnologie, ci cred că știința nu își atinge scopul și nu este un exemplu mai bun decât schimbările climatice. Reprezintă o problemă complexă care are nevoie de o soluție complexă, dar cu toate astea se eșuează în mod lamentabil.
Tocmai de aceea, convergența NBIC ar fi soluția perfectă. Pentru că: ce este climatul? Este felul în care o moleculă de dioxid de carbon afectează o întreagă planetă. Afectează biosfera, afectează gândirea umană, pentru că nu poți gândi dacă sunt prea multe particule de CO2 în atmosferă, afectează nanotehnologia și, bineînțeles, ai nevoie de modele computerizate pentru a înțelege și descrie aceste probleme, și nu ne-am descurcat prea bine în acest domeniu“, a spus Danila Medvedev.
„Așadar, ceea ce spui este că tehnologia e partea care poate fi sau este deja disponibilă, dar, pe de altă parte, avem politicieni, administrație publică incapabilă să adopte o strategie de implementare a acestei cercetări științifice și a ceea ce poate fi deja implementat în prezent“, a punctat Radu Golban.
„Exact! Una este să preiei o idee din domeniul științei și să creezi un start-up cu un singur produs și este cu totul altceva dacă ai nevoie de sute de idei diferite și de mii de părți diferite care aparțin tehnologiei.“
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
