Schimbările climatice duc la topirea cu rapiditate a gheţurilor din regiunile reci ale planetei noastre, iar stratul de gheaţă marină din zona arctică va dispărea cu siguranţă în timpul perioadelor de vară până în 2050, potrivit unui raport publicat luni, informează Reuters.
Doar anul acesta, în Antarctica de Est a plouat în luna martie, în condiţiile unor temperaturi atmosferice neobişnuit de calde. În timpul verii, Alpii au pierdut 5% din stratul lor de gheaţă, iar în septembrie, Groenlanda a stabilit un nou record de topire pentru acea perioadă a anului, se precizează în raportul întocmit de reţeaua de cercetare Iniţiativa climatică internaţională pentru criosferă.
După ultimii opt ani, care au fost cei mai călduroşi din istoria înregistrărilor meteorologice, se înmulţesc dovezile potrivit cărora regiunile îngheţate ale Terrei se topesc într-un ritm accelerat - şi mult mai rapid decât anticipaseră oamenii de ştiinţă.
Autorii noului raport au subliniat diagnosticul terminal pentru gheaţa care se formează şi pluteşte în Oceanul Arctic în fiecare vară.
Aşa cum nu mai există o cale credibilă pentru menţinerea încălzirii la +1,5 grade Celsius, nu există o cale credibilă pentru evitarea unor veri lipsite de gheaţă, a spus coautorul studiului Robbie Mallett, cercetător în domeniul gheţii marine la University College London.
Publicarea raportului coincide cu debutul Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP27), care va avea loc până pe 18 noiembrie în oraşul Sharm el-Sheikh din Egipt. Luni seară, activişti pentru protejarea zonei arctice, precum şi tineri indigeni din acea regiune au planificat un eveniment mediatic pentru a marca dispariţia gheţii marine.
Potrivit lui Robbie Mallett, discuţiile din cadrul COP27 nu vor putea să facă prea multe lucruri pentru a stopa topirea gheţii pe durata verii în Arctica.
Începem să vedem ceva care nu poate fi salvat, a spus el.
Anul trecut, Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) din cadrul ONU a spus că gheaţa din perioada verii va dispărea în Arctica chiar dacă încălzirea globală va atinge punctul culminant de +1,6 grade Celsius în raport cu media din epoca preindustrială. Omenirea se îndreaptă în prezent către o creştere cu +2,8 grade Celsius a temperaturilor până în 2100.
Dacă gheaţa marină din perioada verii va dispărea, nu va mai exista gheaţă marină multianuală - gheaţa marină care persistă în ocean de la un an la celălalt.
Un mediu distinct de pe Terra va deveni extinct, a spus Robbie Mallett.
Impactul va fi profund asupra unei regiuni în care trăiesc peste 4,5 milioane de persoane şi care se confruntă cu o eroziune în creştere, întrucât schimbările climatice înteţesc vânturile şi valurile puternice, a mai spus el.
Oamenii de ştiinţă spun că omenirea trebuie să reducă în acest deceniu emisiile de dioxid de carbon la jumătate faţă de nivelurile din 2005 şi să ajungă la neutralitate climatică până 2050 pentru a preveni schimbări climatice galopante cu efecte extreme.
Însă chiar dacă acest lucru ar fi realizat, regiunile acoperite cu gheaţă ale Terrei ar începe să se stabilizeze doar într-o anumită măsură abia în perioada 2040-2080, mai precizează raportul. Topirea gheţarilor ar continua timp de peste un secol, înainte de a încetini în jurul anului 2200, notează Agerpres.
Secretarul general al ONU, aflat la reuniunea pentru climă COP27 din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh, a lansat un avertisment dur privind impactul schimbărilor climatice. Antonio Guterres a avertizat luni că toate ţările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică, transmite Agerpres, citând Reuters.
Prin discursul său, Guterres a dorit să transmită o urgenţă înaintea celor două săptămâni de dezbateri privind modalităţile de evitare a celor mai grave efecte ale schimbării climei, cu toate că guvernele sunt preocupate mai ales de războiul din Ucraina, de inflaţia în creştere şi de criza energetică.
"Omenirea are de ales: cooperează sau piere", a spus secretarul general. După el urmau la cuvânt lideri ai mai multor ţări, din Regatul Unit până în Arabia Saudită.
Guterres a cerut un pact între statele cele mai bogate şi cele mai sărace pentru accelerarea tranziţiei de la combustibilii fosili şi accelerarea finanţării pentru reducerea emisiilor, în timp ce unele efecte ale încălzirii globale s-au produs deja.
"Cele mai mari economii - Statele Unite şi China - au o răspundere deosebită de a se alătura eforturilor pentru a transforma acest pact în realitate", a spus el, făcând apel la renunţarea treptată la cărbune în întreaga lume până în 2040, iar în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) până în 2030.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News