Corina Creţu, avertisment despre PNRR. "Nu există proiecte mature. După 2026, banii rămaşi, returnaţi integral!"

"După ședința de aseară de la Palatul Cotroceni, Premierul României împreuna cu liderii coaliției de guvernare au adoptat, la conferința de presă, un ton menit să liniștească populația, un ton moderat optimist in legătură cu Planul Naţional de Redresare și Reziliență.

Ştim deja cu toţii că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (“Valul renovării”, “România velo”, “Cloud guvernamental”), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise in Rapoartele EUROSTAT și ale Institutului Naţional de Statistică, Rapoarte care, după varianta publicată in noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeană la București pentru refacere/revizuire.

Comisia Europeană a transmis, pe scurt, faptul că există 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN în februarie 2021, piloni care au fost și adoptați în Parlamentul European, (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regională din PE) și pentru toţi acești piloni trebuie să existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat", a scris Corina Creţu pe Facebook.

După august 2026, banii vor fi returnaţi integral

"Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate până în anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare să se realizeze până la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate până la acea dată, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru că e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemie și reziliența durabilă a economiei europene în ansamblul său.

Oricum, acest sprijin prin PNRR se adaugă Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, alocare pentru România 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit până azi mai puțin de 52%, la care se adaugă Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeană și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027, aflate în stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discută nimic, deși toti beneficiarii așteaptă să vadă care va fi noua arhitectură a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima dată de un program operațional separat), a fondului social, a programelor regionale și ale Agendei Urbane, programelor privind rezolvarea problemei deșeurilor, a programelor de transport, a programelor pentru agricultura destinate fermierilor și dezvoltării rurale și, nu în ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justă, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures, in legătură cu care s-a decis că vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European", a continuat europarlamentarul.

"Nu există proiecte mature..."

"În fine, aseară nimeni nu a mai putut evita realitatea, spunându-se clar: Comisia Europeană solicită proiecte mature, care să dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Dl Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți a spus direct: “Să vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeană și, undeva în 30-31 mai acest document trebuie să fie gata”. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea România pentru implementarea lor.

Sunt, sincer, îngrijorată și sceptică.  În primul rând, nu există proiecte mature care să accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum - nu pe hârtie, nu în viitor - pentru 2014-2020.

La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (în valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care România le-a depus până la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene.

Este fezabil să sperăm că în mai puțin de o lună România va putea depune proiecte de calitate, care să schimbe cu adevărat faţa țării, proiecte în valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse în ultimii șapte ani?

Încerc sa fiu realistă", a concluzionat Corina Creţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News