Corneliu Ștefan, președintele PSD al Consiliului Județean Dâmbovița, a ținut să transmită un mesaj cu ocazia Zilei Tricolorului. Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea 96/1998, este marcată în fiecare an, la 26 iunie.
"Fiecare dintre culorile steagului are o semnificație proprie, dar, când sunt alăturate în drapelul național, ele dobândesc o semnificație nouă și puternică, ce nu poate fi transmisă prin nicio altă formă sau culoare.
Drapelul național este un simbol al unității noastre și al identității noastre ca națiune. Îl identificăm cu tot ceea ce ne este drag - pacea și siguranța noastră, libertatea civilă și politică, libertatea religioasă, familia noastră, prietenii noștri și casa noastră.
Vă îndemn să ne amintim întotdeauna de semnificația profundă a drapelului nostru național și să îl purtăm cu mândrie și respect, ca simbol al identității noastre naționale și al valorilor noastre comune.
La mulți ani de Ziua Tricolorului!", a transmis Corneliu Ștefan.
Istoria Drapelului National începe în 1834, când Alexandru Ghica Voda, domnitorul Tarii Românesti, a obtinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corabiilor negustoresti si ostirii”.
Steagul pentru corabii avea doua culori: galben si rosu, iar cel al armatei trei: rosu, galben si albastru si un vultur la mijloc.
Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată ca simbol naţional, de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza "Dreptate - Frăţie" înscrisă pe el, aşa cum arată "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003). De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit site-ului www. presidency.ro. Guvernul provizoriu întărea că "Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu". Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte "Dreptate, Frăţie". Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
Astfel, culorilor li se atribuia pentru prima data o semnificatie: rosul semnifica fratia, galbenul exprima bogatia ogoarelor, iar albastrul insemna libertatea.
Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pâna în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei si Tarii Românesti, cât si tricolorul, iar pe 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul oficial al Principatelor Unite.
Prin Constitutia din 1866 s-au stabilit ordinea si dispozitia verticala a culorilor: albastru la hampa, galben la mijloc si rosu la margine.
26 iunie, Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi "pentru" şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: "Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu".
Cel mai mare drapel al României a măsurat 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 metri pătraţi. Acesta a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni şi a constituit un record mondial.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News