Corneliu Vadim Tudor: "În România n-a existat Holocaust"

Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, invitat  la Realitatea TV  i-a luat apărarea lui Dan Șova și a negat faptul că în România ar fi existat un Holocaust. Acesta a declarat că va nega Holocaustul până la moarte. În România, negarea sau contestarea în public a Holocaustului şi a efectelor acestuia este considerată infracțiune încă din timpul Guvernului Năstase, când s-a emis o ordonanță în acest sens în 2002.

"În România n-a fost Holocaust", a spus Corneliu Vadim Tudor la emisiunea "Realitatea la raport", luându-i apărarea lui Dan Șova, care a făcut o declarație similară în luna martie.

 "Dacă e să ne luăm după minte lor, am omorât peste 400.000 de evrei. E o cicatrice pe obrazul umanității Holocaustul, e o rușine că s-a întâmplat, dar hai să ne apărăm poporul nostru. N-a fost și un Holocaust împotriva românilor și împotriva țiganilor?", a spus Vadim Tudor, adăugând că va nega Holocaustul până la moarte, pentru că își iubește poporul.

 "Poporul meu i-a salvat pe evrei. Poporul nu greșește, poporul e sfânt. E primul popor născut creștin, pentru că în osmoza daco-romană s-a împletit creștinismul trupelor aduse de Traian".

După afirmațiile referitoare la holocaust, Dan Șova şi-a cerut scuze şi a retras afirmaţiile jignitoare, explicând că intenţia sa nu a fost de a insulta.

”Regret și retrag afirmațiile făcute. În completarea declaraţiilor pe care le-am făcut în legătură cu exprimarea nefericită din cadrul emisiunii doresc să precizez că regret profund cele afirmate şi retrag orice mesaj ce ar putea aduce cea mai mică atingere memoriei victimelor Holocaustului din România” a spus Șova.

La împlinirea a 55 de ani de la executarea lui Ion Antonescu, la 1 iunie 2001, CV Tudor, cu ajutorul financiar al lui Iosif Constantin Drăgan, a dezvelit un bust al mareșalului în curtea bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, de la Piaţa Muncii, ctitorie a fostului șef al statului.

 Acest lucru  a pus în discuţie raportarea oficială a României faţă de Holocaust şi faţă de personalităţile despre care s-a spus că au contribuit la moartea a sute de mii de evrei şi rromi.

 La presiunea publică, guvernul Năstase a emis  în martie 2002 o ordonanţă de urgenţă „privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.

 Prin ordonanţa 31/2002 este considerată infracţiune însăşi negarea sau contestarea în public a Holocaustului şi a efectelor acestuia. De asemenea, „se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii” şi acordarea numelor acestor persoane „unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”.

Ulterior, a fost emisă  Legea 107 din 27 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.

La Art. 6 al Legii se specifică "Negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.”

În acest fel, România face parte dintre țările care au recunoscut Holocaustul, preşedintele Traian Băsescu afirmând, la 10 octombrie, cu  prilejul Zilei de Comemorare a victimelor Holocaustului din România, că istoria Holocaustului trebuie asumată ca parte a istoriei naţionale.

 "Istoria Holocaustului din România trebuie asumată ca parte a istoriei naţionale; este un proces complex, care presupune intrarea în conştiinţa oamenilor a gravităţii genocidului şi a comportamentului uman care l-a provocat. De asemenea, o societate matură trebuie să îşi pună problema identităţii sale. Au existat în istoria noastră momente de răscruce, cărora le-am răspuns greşit, în logica aparent corectă susţinută de ideologiile care au marcat, din nefericire, o lume întreagă", arăta şeful statului.

"Astăzi suntem animaţi de dorinţa de a construi împreună o civilizaţie a păcii şi a concordiei, în care să putem împărtăşi valorile care ne definesc şi în care credem: demnitatea umană, libertatea, curajul, solidaritatea. Aceste valori trebuie apărate atât de către instituţii cât şi de societatea civilă, printr-un exerciţiu permanent care ne cere să fim conştienţi de drepturile, dar mai ales de responsabilităţile care ne revin în spaţiul public. Este necesar să cunoaştem şi să evaluăm critic istoria noastră recentă şi, totodată, să combatem antisemitismul şi xenofobia care, din păcate, sunt şi astăzi activate de revenirea miturilor naţional-comunismului", susținea Traian Băsescu.

De asemenea, ambasadorul Israelului la București, Dan Ben-Eliezer, a transmis printr-un mesaj cu prilejul Zilei de Comemorare a victimelor Holocaustului din România că autorităţile române trebuie să se asigure că programele educaţionale despre Holocaust sunt obligatorii, pentru că sunt încă persoane care neagă Holocaustul sau faptul că a avut loc în România, se arată în mesajul ambasadorului Israelului la Bucureşti, citit miercuri în plenul Senatului.

Negarea Holocaustului este explicit sau implicit ilegală în 17 țări: Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Franța, Germania, Elveția, Ungaria, Israel, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România și Slovacia

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News