Comisia Europeană a stabilit cote obligatorii pentru statele membre, pentru redistribuirea unor refugiaţi din Orientul Mijlociu. Decizia a fost impusă prin votul unei majorități calificate. Patru state din Est - România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, au votat împotrivă, dar vor participa la relocare, obligate de tratatele UE. România va primi în total 6.351 de refugiaţi.
Istoricul Zoe Petre, consilier prezidențial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu, a declarat pentru DCNews că astfel de ”repartiții” erau obișnuite în interiorul lagărului comunist.
”România a primit, în mai multe valuri, refugiați din țările în care aveau loc conflicte ce afectau membri sau simpatizanți ai partidelor comuniste. În perioada interbelică am avut mulți refugiați din Armenia. A fost un număr foarte mare de greci, imediat după război, dar și coreeni, vietnamezi, sau chilieni, după lovitura de stat militară care l-a înlăturat pe președintele marxist Salvador Allende, spune Zoe Petre. În Grecia, s-au dat lupte între cele două aripi ale comuniștilor, națională și cominternistă, dar a fost și o represiune dură a juntei militare care a venit la putere după război. Mii de greci s-au refugiat în România. Unii au rămas, alții s-au întors în 1974, după reinstaurarea democrației. Numărul exact nu a fost anunțat de autoritățile comuniste din România. De fapt, nu s-a spus nimic în presă. Odată te trezeai cu un vecin grec. Mulți s-au integrat în societatea românească, au avut familii aici, au lucrat, au pensii. Au mai venit refugiați din țări africane unde existau mișcări marxiste. Era un mecanism de alocare în interiorul lagărului socialist, nimic nu e nou sub soare. Trebuia să existe o coordonare în interiorul Tratatului de la Varșovia”.
Campania anti-refugiați, prea bună ca să fie spontană
De ce apar, acum, reacții ostile din partea publicului? ”Eu cred că această campanie este întreținută, spune Zoe Petre. Există o campanie pro-refugiați, dar și una foarte bine făcută împotriva acestora. Sunt multe mesaje ostile pe Facebook, dar și pe mailuri, constat o campanie de demonizare a refugiaților care excede temerile să le spunem naturale ale publicului. Evident că există impactul emoțional al momentului Charlie Hebdo, și al altor atentate, dar această mișcare de împotrivire este prea bine articulată ca să fie spontană. Cred că poate exista o alianță a forțelor extremist-naționaliste, care încearcă să profite electoral, cu forțele ostile Europei. Mă refer, în primul rând, la finanțările consistente pe care le face regimul Putin pentru aceste formațiuni. Iar Rusia este interesată în destabilizarea Uniunii Europene, fiind principalul beneficiar al disputelor interne create de valul refugiaților”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News